Vedere dublă, dificultate de focalizare, dureri de cap şi sensibilitate la lumină – aceastea sunt o parte dintre manifestările astigmatismului, o problemă de vedere care afectează până la două treimi din populaţie. Astigmatismul este diagnosticat de către medicul oftalmolog şi poate fi corectat prin purtarea de ochelari şi lentile de contact sau, în cazuri severe, tratat prin intevenţie chirurgicală. Ce este astigmatismul, care sunt simptomele şi cum poate fi gestionat, atât în cazul copiilor, cât şi al adulţilor?
-
Ce este astigmatismul?
Astigmatismul este o eroare de refracție care apare atunci când, fie corneea, fie cristalinul are o curbură neregulată. În mod normal, corneea și cristalinul – structurile transparente din partea frontală a ochiului – sunt rotunde și netede, permițând luminii să focalizeze într-un singur punct pe retină, în partea posterioară a ochiului. În cazul astigmatismului, forma ochiului este uşor alungită mai degrabă decât sferică, ceea ce face ca lumina să focalizeze în mai multe puncte diferite pe retină. Astfel, în locul unei imagini unice şi clare, persoana care suferă de astigmatism va dezvolta o imagine neclară sau dublată.
Vederea poate fi încețoșată sau distorsionată, indiferent dacă priviţi către obiecte apropiate sau îndepărtate. Pot apărea și simptome de oboseală oculară sau dureri de cap după activități vizuale intense, cum ar fi cititul sau lucrul la calculator.
Tipurile de astigmatism
Astigmatismul poate fi o problemă de vedere independentă, ce se manifestă în diferite moduri, sau în asociere cu miopia (dificultatea de a vedea cu claritate obiecte situate la distanţă), cu hipermetropia (dificultatea de a vedea clar obiecte aflate la apropiere sau de a citi), fie cu ambele afecţiuni. Astfel, astigmatismul poate fi clasificat din perspectiva structurii ochiului implicate în apariția sa, ca astigmatismul cornean și astigmatismul lenticular.
Astigmatismul cornean apare atunci când corneea are o curbură neregulată şi determină refracția în puncte multiple a luminii pe retină. De obicei, astigmatismul cornean este congenital, dar poate fi influențat și de afecțiuni sau leziuni ale corneei, cum ar fi keratoconusul (o boală degenerativă a corneei), cicatrizarea corneei sau intervenții chirurgicale. Astigmatismul lenticular, pe de altă parte, este determinat de forma neregulată a cristalinului, lentila naturală din interiorul ochiului. Acesta poate fi congenital, dar și dobândit, fiind influențat de afecţiuni precum cataracta sau schimbări degenerative, ce apar odată cu vârsta. Ambele tipuri de astigmatism duc la o vedere distorsionată sau neclară, pot fi prezente la un singur ochi sau la ambii ochi și pot necesita corecție optică, în funcţie de dioptrii.
În asociere cu miopia sau cu hipermetropia, astigmatismul poate fi de mai multe tipuri, astfel:
- Astigmatism simplu miopic se manifestă atunci când unul dintre meridianele ochiului focalizează lumina în fața retinei, iar celălalt - exact pe retină şi poate crea o senzație de vedere distorsionată pentru anumite detalii ale obiectelor de la distanţă.
- Astigmatism simplu hipermetropic este atunci când un meridian al ochiului focalizează lumina în spatele retinei, iar celălalt - pe retină, putând determina distorsiuni ale obiectelor aflate mai aproape de ochi.
- Astigmatism miopic compus cu ambele meridiane principale ale ochiului ce focalizează lumina în fața retinei.
- Astigmatism hipermetropic compus, cu ambele meridiane focale ale ochiului ce formează imaginea în spatele retinei.
- Astigmatism mixt, un tip complex de astigmatism, în care un meridian al ochiului focalizează lumina în fața retinei (miopic), iar celălalt meridian o focalizează în spatele retinei (hipermetropic), în puncte diferite.
Fiind atât de multe tipuri de astigmatism, în momentul în care apar simptome caracteristice, este necesar să mergeţi la medicul oftalmolog, pentru investigaţii specifice şi să urmaţi tratamentul de corecţie recomandat.
-
Care sunt cauzele astigmatismului?
Curbarea neregulată a corneei sau a cristalinului poate avea cauze genetice, structurale sau traumatologice, iar pentru a putea preveni dezvoltarea astigmatismului, este bine să le cunoaşteţi. Acestea sunt:
- Predispoziţia genetică – unul dintre cei mai frecvenţi factori favorizanţi în dezvoltarea astigmatismului este existenţa acestui viciu de refracţie la generaţiile anterioare din familie. Multe persoane se nasc cu astigmatism sau au această predispoziţie.
- Leziuni oculare – traumele asupra ochilor pot determina cicatrici sau modificări ale formei corneei.
- Intervenţii chirurgicale oftalmologice - anumite tipuri de intervenții chirurgicale la ochi, cum ar fi operația de cataractă, pot modifica forma corneei sau a cristalinului.
- Keratoconus - o afecțiune progresivă rară, în care corneea se subțiază și se bombează spre exterior, într-o formă de con, ce duce la astigmatism și la distorsiuni vizuale semnificative.
- Presiunea din pleoape – în unele cazuri, presiunea excesivă a pleoapelor asupra corneei poate contribui la astigmatism.
-
Care sunt simptomele astigmatismului la adulţi şi la copii?
Astigmatismul poate implica atât probleme de vedere, cât şi simptome sistemice, la adulţi, după cum urmează:
- Probleme oculare: vedere încețoșată, dublarea contururilor şi a obiectelor cu dificultatea de a citi, vedere distorsionată, oboseală oculară, fotosensibilitatea (sensibilitatea la lumină).
- Simptome sistemice: durere de cap (cefalee), în timp, dacă astigmatismul nu este corectat, poate duce la apariţia ridurilor din jurul ochilor, cauzate de forţarea ochilor şi strângerea muschilor în încercarea de a focaliza.
Astigmatismul la copii – semne şi simptome
Astigmatismul se poate manifesta diferit la copii fată de adulţi, cei mici fiind mai puţin conştienţi de modul în care percep obiectele şi simptomele, datorită etapei lor de dezvoltare cognitivă. Aşadar, ei pot chiar să nu ştie că au o problemă de vedere, continuând să se comporte normal. Cel mai frecvent copiii cu astigmatism acuză dureri de cap, în special după ce utilizează dispozitive mobile, după şcoală sau după ce îşi fac temele, pe fondul forțării privirii. Oboseala oculară, mijirea ochilor, înclinarea capului, sau deconcentrarea în timpul activităţilor de tip citit, scris, privit la ecrane pot semnala vedere neclară, ce poate fi cauzată de astigmatism sau hipermetropie. De asemenea, vederea înceţoşată conduce la rezultate slabe la şcoală, din cauza limitării capacităţii de a citi, scrie şi învăţa pentru perioade de timp mai îndelungate. Aşadar, dacă observaţi aceste manifestări la copii, fie că este vorba despre copiii dumneavoastră, ori copiii din clasa unde predaţi, mergeţi cu cei mici la medicul oftalmolog, respectiv informaţi părinţii.
-
Stabilirea diagnosticului de astigmatism
Dacă generaţiile anterioare ale familiei dumneavoastră suferă de astigmatism, iar propria vedere începe să devină neclară, este indicat să mergeţi la un consult oftalmologic. Similar, copiii care provin din familii cu istoric de astigmatism trebuie văzuţi, anual, de medicul oftalmolog, pentru a li se testa acuitatea vizuală, chiar şi înainte de a acuza simptome precum cele descrise mai sus. Puteţi începe să mergeţi cu copilul la oftalmolog începând din jurul vârstei de 3-4 ani, chiar dacă nu există semne evidente de probleme de Vedere. Aceasta este vârsta la care cei mici pot coopera cu medicul într-un mod prietenos şi au capacitatea de a indica anumite obiecte pe care le văd, cu uşurinţă.
Testele efectuate de medic sunt unele standard, precum: măsurarea dioptriilor ochiului (autorefractometrie), examinarea structurii ochiului, testul de acuitate vizuală, dar şi investigaţii specifice, cum ar fi keratometria, care măsoară curbura corneei şi poate detecta anomaliile acesteia. Ca urmare a efectuării testelor, medicul va stabili diagnosticul şi tipul de viciu de refracţie, care poate fi astigmatism, miopie, hipermetropie sau orice combinaţie dintre acestea. De asemenea, medicul vă va comunica valoarea dioptriilor cilindrice în care se măsoară astigmatismul, necesare pentru corecţie, şi tipul de tratament recomandat.
Odată diagnosticat astigmatismul, este necesar să mergeţi anual sau poate chiar la fiecare 6 luni, la medicul oftalmolog, pentru testare periodică a acuitătii vizuale şi a tratamentului de corecţie urmat. În cazuri ale unor afecţiuni oculare mai severe, ori cu dioptrii mari, se poate recomanda efectuarea de intervenţii chirurgicale, urmate de controale medicale regulate.
Importanța diagnosticării timpurii şi a monitorizării astigmatismului, în special la copii
Diagnosticul precoce al astigmatismului la copii este esențial pentru a asigura dezvoltarea sănătoasă a vederii și pentru a preveni complicații pe termen lung. Ochii și creierul copiilor sunt într-un proces de adaptare și formare a funcției vizuale, iar dacă astigmatismul rămâne nediagnosticat și netratat, poate afecta dezvoltarea vederii pe termen lung, inclusiv la vârsta adultă. De exemplu, un astigmatism netratat poate conduce la ambliopie - adaptarea creierului să utilizeze infomaţia primită de la un singur ochi, cel sănătos, în cazul în care viciul de refracţie se manifestă doar la un ochi, iar vederea se va dezvolta total la ochiul sănătos şi doar parţial la celălalt. Dezvoltarea cognitivă şi motrică a copilului pot avea de suferit dacă acesta are dificultăti de vedere, ceea ce îi poate afecta şi performanţa şcolară, pentru care capacităţile sale mentale ar fi apte, în condiţiile unei vederi normale. Astigmatismul poate conduce la înclinarea capului, iar copiii tind să dezvolte obiceiuri posturale proaste, diagnosticarea și corectarea vederii pot preveni astfel de problemele de postură și pot îmbunătăți confortul vizual al copilului.
-
Astigmatismul - opțiuni de tratament
În România, opţiunile de tratament pentru astigmatism sunt accesibile și variate, uşor de adaptat vârstei pacientului, stilului său de viață, severității şi tipului de astigmatism.
Principalele metode neinvazive de corectare a astigmatismului sunt lentilele pentru ochelari sau lentilele de contact special concepute. Astfel, corectarea astigmatismului, alături de orice alt viciu de refracţie, cu dioptrii de până la 2 – 2,5, se poate realiza prin purtarea de ochelari cu lentile torice şi reţetă personalizată de lentile de contact torice, care se fixează direct pe globul ocular, astfel încât să corecteze forma neregulată a corneei. Pentru formele mai severe de astigmatism (inclusiv în cazuri de keratoconus), există lentile de contact dure permeabile la gaze, ce oferă o corecție eficientă prin crearea unei suprafețe optice uniforme pe ochi.
Ortokeratologia este o metodă de corectare a astigmatismului şi a miopiei, prin utilizarea de lentile orto-K, un tip de lentile de contact rigide purtate pe timpul nopții, ce modelează temporar corneea pentru a corecta cele două vicii de refracţie. Ortokeratologia este o opțiune pentru astigmatismul moderat, cu -2 și -4,5 dioptrii, fiind utilizată mai ales la copii și adolescenți pentru controlul miopiei progresive și corectarea vederii.
Formele severe de astigmatism necesită, deseori, intervenţii chirurgicale pentru corectare:
- Tratamente laser: Avantajele acestui tip de tratament, pe bază de raze laser (SASIK - Laser-Assisted In Situ Keratomileusis, Femto-LASIK sau PRK - fotokeratectomia refractivă) constau în faptul că este minim invaziv, are ca rezultat remodelarea corneei, se realizează cu maxim de precizie, iar recuperarea este rapidă.
- Implanturi de lentile intraoculare (ICL): lentile intraoculare pentru astigmatism sunt lentile speciale implantate în ochi, între cornee și cristalin. Această procedură este recomandată pacienților care nu sunt eligibili pentru operațiile cu laser şi poate corecta atât astigmatismul, cât și alte erori de refracție, cum ar fi miopia sau hipermetropia. În plus, este o soluție potrivită pentru persoanele cu un grad mai sever de astigmatism.
- Keratoplastia: transplantul de cornee este recomandat în cazurile severe de astigmatism cauzate de deformări corneene avansate, cum ar fi keratoconusul sau cicatrici corneene. Intervenţia poate îmbunătăți structura corneei, reducând astigmatismul şi facilitând o corecție mai ușoară cu ochelari sau lentile.
În timp ce intervenţiile chirurgicale pot trata astigmatismul, metodele corective (ochelari şi lentile de contact) doar corectează acest viciu de refracţie, purtarea lor pe termen lung fiind soluţia sigură pentru a vedea normal. În plus, modificările fiziologice ale globului ocular pot conduce, în timp, la modificarea dioptriilor şi a tipului de astigmatism, aşadar, pentru o gestionare corectă a afecţiunii, trebuie să mergeţi periodic la oftalmolog.
-
Îngrijirea și prevenția problemelor de vedere asociate astigmatismului
Astigmatismul este, în cele mai multe cazuri, moştenit genetic, însă progresia sa, iar în cazurile dobândirii sale pe parcursul vieţii, astigmatismul dobândit, pot fi prevenit printr-o serie de măsuri ce ţin de igienă, siguranţă, reducerea oboselii oculare, alimentaţie şi vizite periodice la medicul oftalmolog. Astfel:
- Evitaţi să (şi învățați-i la fel şi pe copii) vă frecaţi sau scărpinaţi viguros pleoapele, pentru a nu aplatiza ochiul, şi nu vă atingeţi frecvent zona oculară, întrucât mâinile sunt purtătoare de germeni şi bacterii, ce pot provoca infecţii, iritaţii şi inflamaţii.
- Menţineţi o bună igienă a zonei perioculare, cu apă potabilă şi soluţii blânde de curăţare: loţiuni fără săpun şi fără SLS, apă micerală, demachiante special formulate pentru conturul ochilor.
- Reduceţi oboseala oculară prin efectuarea de pauze de la ecrane, la fiecare 20-30 de minute, câteva secunde în care să priviţi la distanţă, menţineţi o iluminare corespunzătoate a spaţiului de lucru sau de citit şi petreceţi zilnic timp în aer liber, pentru a vă relaxa privirea.
- Menţineţi o dietă diversificată şi bogată nutritiv, în special în vitamine, minerale şi acizi graşi Omega-3, esenţiale pentru vedere sănătoasă, precum: morcovi şi cartofi dulci (betacaroten, vitamina E şi alţi antioxidanţi), spanac şi broccoli (luteină și zeaxantină, vitaminele C și E), ardei gras galben şi citrice (vitamina C), somon (acizi grași Omega-3, în special DHA), ouă (luteină, zeaxantină, zinc și vitamina A), afine (antociani, vitamina C și vitamina E), nuci şi seminţe crude (vitamina E și acizi grași Omega-3).
- Mergeţi personal şi duceţi copiii la medicul oftalmolog, pentru control periodic, anual sau mai des, conform recomandărilor acestuia, pentru a ţine sub urmărire şi a putea corecta din timp viciile de refracţie, fie că este vorba despre astigmatism, miopie sau hipermetropie.
Surse:
https://www.webmd.com/eye-health/astigmatism-eyes
https://prairievision.com/what-causes-astigmatism-to-worsen/
https://www.kiddieseyecare.com.au/news/astigmatism-in-children
https://www.aao.org/eye-health/ask-ophthalmologist-q/astigmatism-later-in-life
https://www.mountsinai.org/health-library/diseases-conditions/astigmatism
