Mai mult de jumatate din polulatia globului sufera de afectiuni oculare
OCHIUL este un organ de simt important pentru om, asigura aproximativ 90% din informatiile primite din mediul extern. Conexiunea omului cu lumea inconjuratoare se face prin intermediul ochilor, mai mult de 75% dintre perceptiile si amintirile unei fiinte umane sunt de natura vizuala. Sanatatea ochilor influenteaza relatia omului cu mediul si cu semenii sai.
Mai mult de jumatate din polulatia globului sufera de afectiuni oculare, mai mult sau mai putin severe.
Printre cauzele afectiunilor oculare se numara: privitul indelungat la televizor, ecranul calculatoarelor, tabletelor sau telefoanelor, fortarea vederii prin efort intelectual prelungit, inlocuirea luminiii naturale cu lumina artificiala, alimentatia necorespunzatoare saraca in vitamine si minerale, poluarea mediului, cresterea incidentei bolilor sistemice care afecteaza si vederea (HTA, diabet, boli autoimune, boli endocrine, tumori), predispozitia genetica, etc
Scaderea acuitatii vizuale este cel mai frecvent intalnit simptom in cabinetele de oftalmologie
Acuitatea vizuala reprezinta capacitatea ochiului de a distinge si aprecia forma, conturul, dimensiunea si detaliile elementelor din spatiul inconjurator.
Acuitatea vizuala se determina in cabinetele de oftalmologie cu ajutorul optotipului- un panou care prezinta litere, cifre, semne sau desene.
Determinarea acuitatii vizuale se face atat pentru distanta cat si pentru aproape, pentru fiecare ochi in parte.
Scaderea acuitatii vizuale este cel mai frecvent simptom pentru care pacientii se prezinta la cabinetul de oftalmologie. Scaderea acuitatii vizuale are repercursiuni asupra vietii de zi cu zi: afecteaza scrisul, cititul, deplasarea si orietarea in spatiu, capacitatea de a conduce autovehicule sau de a manipula utilaje, etc.
Cauzele scaderii acuitatii vizuale sunt multiple, cele mai frecvente fiind: viciile de refractie, conjunctivitele, cataracta, glaucomul, degenerescenta maculara senila, traumatismele oculare, dezlipirea de retina.
Viciile de refractie sunt afectiuni oftalmologice care se trataza prin corectie optica (ochelari sau lentile de contact) sau interventie chirurgicala
Viciile de refractie sunt cele mai frecvente cauze de scadere a acutiatii vizuale si reprezinta tulburari in formarea imaginii pe retina.
Emetropia reprezinta vederea normala. In cazul ochiului emetrop imaginea se formeaza pe retina, pe pata galbena si este reala, mai mica si rasturnata.
Miopia reprezinta tulburarea vederii la distanta si este cel mai des intalnit defect de vedere. In miopie globul ocular este mai mare decat cel al ochiului normal sau corneea este prea curbata, imaginea formandu-se in fata retinei. Miopia este corectata cu ajutorul lentilelor divergente, a caror valoare dioptrica se noteaza cu minus (- D). Miopia se dezvolta in copilarie si este diagnosticata frecvent cand copilul merge la scoala si se constata incapacitatea acestuia de a citi de pe tabla. Miopia are tendinta sa se agraveze pe parcursul adolescentei si apoi se stabilizeaza in timpul perioadei de adult tanar. Miopia este frecvent o conditie mostenita, astfel riscul de miopie este crescut daca un copil are unul sau ambii parinti miopi, desi parerile privind transmiterea genetica a miopiei nu sunt unamim acceptate de specilisti. Cercetari recente au evidentiat ca persoanele care citesc foarte mult sau folosesc timp indelungat vederea de aproape au un grad mai mare de miopie. Miopia poate fi insotita si de astigmatism - o alta tulburare de vedere.
Hipermetropia reprezinta tulburarea vederii de aproape. Este un alt defect patologic de vedere, insa mai putin frecvent decat miopia. In hipermetropie globul ocular este mai mic decat cel al ochiului normal sau corneea este aplatizata, imaginea formandu-se in spatele retinei. Hipermetropia este corectata cu ajutorul lentilelor convergente, a caror valoare dioptrica se noteaza cu plus (+ D) . Incidenta acestei tulburari de vedere creste odata cu varsta, spre deosebire de miopie care se depisteaza in copilarie.
Astigmatismul este o tulburarea de vedere care insoteste miopia sau hipermetropia sau poate sa apara independent de acestea. In astigmatism corneeea este neregulata ca forma si ca suprafata , imaginile se focalizeaza in mai multe puncte din ochi. Se apreciaza ca 20% dintre copii de varsta scolara prezinta un astigmatism fiziologic de pana la 0,75 D. Astigmatismul se manifesta prin oboseala oculara, fotofobie, dureri de cap, vedere neclara, scaderea acuitatii vizuale la distanta si/sau la aproape. In unele cazuri aceste simptome sunt minime sau pot lipsi. Dupa pozitia focarelor in raport cu retina, astigmatismul poate fi miopic (focarele se formeaza in fata retinei), hipermetropic (focarele se formeaza in spatele retinei) sau astigmatism mixt (un focare se formeaza inaintea si altul in spatele retinei). In astigmatismul mixt apare tulburarea globala a vederii, respectiv vedere neclara atat la distanta cat si la aproape. Astigmatismul se corectaza cu ajutorul lentilelor cilindrice sau sferocilindrice, sau prin interventie laser.
Prezbiopia este o tulburare fiziologica a vederii de aproape care se instaleaza dupa varsta de 40 de ani. Odata cu inaintarea in varsta amplitudinea acomodatiei scade, vederea de aproape nu va mai fi la fel de clara. Prezbiopia se datoreaza diminuarii flexibilitatii cristalinului. Se manifesta prin tendinta de a indeparta obiectele privite sau suprafata de lectura, dureri de cap, intepaturi oculare, oboseala la citit. Prezbiopia se corecteaza cu ajutorul lentilelor convergente cu valoare dioptrica progresiv crescuta, incepand de la +0,5 D.
Efectuarea exmenului oftalmologic periodic
Problemele de vedere necesita un examen amanuntit de specialitate. Medicul oftalmolog va realiza atat determinarea acuitatii vizuale si va prescrie corectie cu ochelari sau lentile de contact, dar, pentru un diagnostic complet, poate apela si la alte teste sau metode de examinare: examenul clinic, testarea simtului cromatic , examenul motilitatii oculare , biomocroscopia (examenul in camera obscura al polului anterior al globului ocular cu biomicroscopul) , schiascopie, examenul fundului de ochi prin oftalmoscopie directa si indirecta sau prin biomacroscopie, tonometria (masurarea presiunii intraoculare), perimetria ( evaluarea campului vizual), grila Amsler, echografia sau tomografia computerizata.
Examenul de pol anterior prin biomicroscopie este necesar pentru examinarea partii anterioare a globului ocular (conjuctiva, sclera, corneea, irisul, cristalinul). Examenul fundului de ochi analizeaza retina, nervul optic, vasele retinei. Masurarea tensiunii intraoculare este obligatorie la pacientii cu varsta peste 40 ani, pentru depistarea precoce a glaucomului si pentru monitorizarea raspunsului la tratament in cazul pacientilor cu glaucom. Evaluarea campului vizual prin perimetrie este necesara in diagnosticarea afectiunilor nervului optic si afectiunilor retiniene.
Grila Amsler este un test important pentru diagnosticul degenerescentei maculare senile. Echografia este indicata pentru masurarea axului antero-posterior al ochiului, scanarea nervului optic si muschilor extraoculari, evidentierea corpilor straini sau anomliilor vasculare. Tomografia computerizata permite examinarea glandei lacrimale si a sacului lacrimal si diagnosticul tumorilor.
Cand este necesar un consult oftalmologic?
Examenul oftalmologic se recomanda atunci cand apar tulburari ale vederii de aproape sau la distanta, in cazul prezentei unei afectiuni oculare (infectii, traumatisme, corpi straini, etc) sau pentru controlul preventiv al afectiunilor oculare.
Examenul oftalmologic se poate efectua oricand pe parcursul vietii, incepand de la nastere si pana la varste inaintate.
In primele zile dupa nastere, examenul oftalomolgic se efectuaza la indicatia medicului neonatolog, pentru depistarea afectiunilor congenitale (cataracta congenitala, glaucom congenital, retinoblastom etc).
In jurul varstei de 3 ani este de asemenea necear controlul oftalmologic pentru copii, pentru observarea aparitiei unui strabism. Urmatorul examen oftalmologic poate fi efectuat la varsta de 6 – 7 ani cand pot fi depistate tulburarile vederii la distanta (miopia). Tinerii care utilizeaza frecvent computerul sau citesc foarte mult trebuie sa efectueze examen oftalmologic periodic.
La varsta de 40 – 45 ani cand apare prezbiopia (tulburarea fiziologica a vederii de aproape), sau alte boli oftalmologice (glaucom, cataracta) este indicat un examen oftalmologic.
Controlul oftalmologic anual se recomanda si in cazul persoanelor catre lucreaza la computer sau citesc mult, in cazul profesiilor care necesita precizie si/sau concentrare vizuala (bijutieri, ceasornicari, conducatori auto).
Consultul oftalmologic periodic este de asemenea necesar pentru evaluarea periodica a evolutiei unor afectiuni sistemice cum este hipertensiunea arteriala sau pentru controlul complicatiilor oculare cum este cazul in diabetul zaharat.
