Infecţia cu Helicobacter pylori este o boală contagioasă digestivă, frecvent asimptomatică, cu o prevalenţă de până la 70% din populaţie în România. În aproximativ 50% dintre cazuri, aceasta poate cauza simptome gastrice, de la durere în partea superioară a abdomenului, greaţă, vărsături sau balonare, până la ulcer. În cazuri rare, netratată, infecţia cronică poate fi asociată cu anumite cancere gastrice, iar tratamentul constă în administrarea de antibiotice, în paralel cu inhibitori ai screţiei gastrice. Cum se transmite şi cum puteţi gestiona boala, în special în contextul unei rezistenţe bacteriene din ce în ce mai ridicată la antibiotice?
- Ce este Helicobacter pylori?
Helicobacter pylori este o bacterie de formă spiralată sau curbată, care poate supraviețui în mucoasa stomacului uman, un mediu foarte acid şi neprielnic pentru majoritatea microorganismelor. Mecanismul utilizat de aceasta este de transformare a ureei în amoniac, neutralizând astfel aciditatea stomacului în zona în care se localizează și protejându-se de efectele acizilor gastrici. Această capacitate de adaptare îi permite să colonizeze stomacul, fără a produce simptome, la început, dar afectând mucoasa gastrică și cauzând gastrita cronică și ulcerul gastric, pe termen lung.
- Cum se transmite Helicobacter pylori si care sunt factorii de risc
Helicobacter pylori se transmite, cel mai frecvent, prin contact direct cu saliva sau cu materii fecale ale persoanelor infectate. Copiii sunt cei mai vulnerabili, iar mediile propice sunt cele lipsite de igienă sau intrafamiliale. Bacteria poate pătrunde în organism și prin consumul de apă sau alimente contaminate, în special în zone cu igienă precară și acces redus la apă potabilă.
Bacteria se localizează în peretele stomacului sau al duodenului, unde provoacă iritaţie şi inflamaţii.
Factorii de risc pentru infecţia cu Helicobacter pylori sunt vârsta, infecția apărând adesea în copilărie, pe fondul lipsei de igienă a mâinilor şi a contactului apropiat cu alţi copii, dar și condițiile de trai și mediul socio-economic precar.
Studii recente au arătat că există o asociere între infecția de lungă durată cu H. pylori și dezvoltarea cancerului gastric. Cancerul gastric este al doilea cel mai frecvent cancer la nivel Mondial, întâlnit în special în țări precum Columbia și China, unde H. pylori infectează peste jumătate din populație în copilăria timpurie. În state dezvoltate, unde H. pylori este mai rar întâlnit la tineri, ratele de cancer gastric sunt mult mai scăzute.
- Simptomele infecției cu Helicobacter pylori
Simptomele infecției cu Helicobacter pylori variază și se manifestă, adesea, pe măsură ce infecția progresează. În fazele incipiente, multe persoane sunt asimptomatice, ele pot avea infecţia, însă aceasta nu prezintă manifestări specifice. Pe măsură ce bacteriile se multiplică şi afectează mucoasa stomacului, pot apărea simptome precum: durerea abdominală (adesea resimțită ca o arsură sau crampe în partea superioară a abdomenului), balonare, greață, pierderea apetitului și eructații frecvente.
Atunci când infecția avansează ea poate provoaca afecțiuni grave, precum gastrită cronică sau ulcer gastric, iar simptomele devin mai severe. Acestea constau în: dureri abdominale intense, vomă cu sânge sau scaune de culoare neagră (indicatori ai sângerărilor gastrointestinale). În aceste situații, vizita la medic este esențială, deoarece complicațiile pot include perforația mucoasei gastrice sau, în cazuri rare, dezvoltarea de cancer gastric. Orice durere abdominală persistentă, însoțită de greață intensă, scădere în greutate neexplicată sau semne de hemoragie internă, necesită asistență medicală de urgență.
- Diagnosticul infecției cu Helicobacter pylori
Pentru diagnosticarea infecției cu Helicobacter pylori, pot fi utilizate mai multe metode de testare, în funcție de simptomatologie sau de starea pacientului. Acestea pot fi non-invazive, sau invazive:
- Testele de sânge
Testul de sânge este un instrument standard, ce detectează anticorpii dezvoltaţi de sistemul imunitar împotriva H pylori și este utilizat, în special, pentru identificarea unei infecții curente sau trecute. Totuși, acest test poate indica prezența anticorpilor chiar și după eradicarea bacteriei. Testul este util şi pentru screening-ul membrilor asimptomatici ai familiei unui pacient cu infectie cu H. pylori.
- Teste de materii fecale
Testul Antigen Helicobacter pylori din materii fecale este o metodă non-invazivă și eficientă pentru diagnosticarea infecției active, fiind utilizat și pentru evaluarea succesului tratamentului. Testul detectează antigenul specific infecţiei cu Helicobacter pylori eliminat în materiile fecale. Înaintea efectuării testului este necesară întreruperea tratamentelor cu IPP pentru a obține rezultate corecte.
- Testul respirator cu uree
Acesta este un test precis, neinvaziv şi funcționează prin administrarea unei doze de uree marcată cu un izotop de carbon (fie C13, fie C14). Dacă H. pylori este prezent în stomac, acesta va descompune ureea prin enzima urează, eliberând dioxid de carbon marcat, care este detectat apoi în respirația pacientului. Testul respirator este recomandat pentru diagnosticul inițial la pacienții simptomatici și pentru verificarea eradicării infecției după tratament. Necesită întreruperea tratamentelor cu inhibitori ai pompei de protoni (IPP) și antibiotice cu două săptămâni înainte, pentru a evita rezultatele fals negative.
- Endoscopia cu biopsie
Endoscopia este indicată în cazurile complexe sau severe, când pacienții prezintă simptome de lungă durată sau complicații, cum ar fi ulcerații sau sângerări gastrointestinale, ori când există suspiciunea de malignitate. În timpul procedurii, se introduce un tub flexibil cu o cameră în stomac pentru a vizualiza mucoasa gastrică și pentru a preleva probe ce vor fi utilizate în biopsie. Probele sunt analizate pentru a detecta H. pylori, oferind un diagnostic detaliat și precis. Deși este o procedură invazivă, endoscopia cu biopsie este esențială pentru identificarea și evaluarea leziunilor severe și pentru confirmarea unor complicații precum cancerul gastric.
- Tratamentul infecției cu Helicobacter pylori
Obiectivele tratamentului pentru infecţia cu Helicobacter pylori sunt eradicarea infecției, alături de prevenirea complicațiilor. Doctorul va prescrie o schemă de tratament ce cuprinde, într-o primă fază, două tipuri de antibiotic şi un inhibitor de pompă de protoni, ce au rolul de a elimina bacteria, respectiv de a reduce aciditatea gastrică și a permite vindecarea mucoasei, facilitând acțiunea antibioticelor. Tratamentul durează între 10 şi 14 zile. Dacă, după finalizarea tratamentului, la investigaţiile de control, se observă că bacteria nu a fost eliminată, medicul poate recomanda altă schemă, ce cuprinde alte antibiotice şi creşterea numărului acestora la 3. Pentru a preveni rezistenţa bacteriei la antibiotic, pacientul trebuie să urmeze cu stricteţe reţeta şi indicaţiile medicului.
Efectele adverse ale tratamentului pot afecta o parte dintre pacienţi, iar cunoaşterea şi conştienţizarea lor sunt importante pentru o mai bună gestionare. Problemele gastrointestinale ce pot apărea sunt diaree, stare de greaţă şi vomă, dar şi dureri abdominale, cauzate atât de infecţia bacteriană, cât şi de acţiunea antibioticelor. Aproximativ 7% dintre pacienţi acuză alterarea gustului şi gust metalic, de la anumite antibiotice, precum şi dureri de cap. Dacă resimţiţi aceste efecte secundare, nu întrerupeţi tratamentul. Adresaţi-vă medicului pentru soluţii sustenabile, care să vă permit continuarea schemei de tratament.
Remedii naturale complementare tratamentului medicamentos pentru Helicobacter Pylori
In completarea tratamentului medicamentos puteţi apela la remedii naturale, care vă pot ajuta atât în gestionarea mai uşoară a efectelor secundare, cât şi în eliminarea eficientă a bacteriei şi refacerea mucoasei gastrice. De exemplu:
- Mierea are proprietăţi antibacteriene şi cicatrizante. Consumaţi 2-3 linguriţe de miere naturală pe zi.
- Aloe vera este antioxidantă şi calmantă, iar administrarea sa zilnic, în timpul tratamentului, dar şi ulterior, poate preveni disconfortul gastric.
- Ceaiul verde conține mulți antioxidanți și nutrienți, iar studiile au arătat că principalii compuși antioxidanti din ceaiul verde, catechinele, pot inhiba creșterea H. pylori.
- Uleiurile esenţiale pentru uz intern de oregano, cimbru şi cedru au proprietăţi antibacteriene şi antivirale, putând fi administrate în paralel cu tratamentul medicamentos. Atenţie! Niciodată nu vă administraţi ulei esenţial simplu, ci diluat în ulei de consum şi consumaţi doar ulei esenţial etichetat de ”Uz intern”.
- Prevenția infecției cu Helicobacter pylori
Pentru a preveni infecția cu Helicobacter pylori, atât în coplărie, cât şi în viaţa adultă, este important să adoptăm riguroase măsuri de igienă: spălarea frecventă a mâinilor cu apă și săpun, în special înainte de masă și după folosirea toaletei, consumul de apă potabilă sigură, sau fiartă minim 5 minute, și evitarea alimentelor preparate în condiții neigienice, evitarea folosirii la comun a ustensilelor de mâncare sau a paharelor. De asemenea, măsurile generale de educare a populației cu privire la igiena alimentară și importanța efectuării de controale medicale meriodice pot contribui semnificativ la prevenție.
Surse:
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/h-pylori/symptoms-causes/syc-20356171
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/21463-h-pylori-infection
