Enterocolita, o afecţiune a tractului digestiv, este mai frecvent întâlnită la copii, însă poate produce neplăceri şi adulţilor. Iată cum să identificaţi şi să trataţi corect enterocolita, pentru a preveni complicaţiile şi a vă asigura o vindecare optimă şi fără recidive.
- Ce este enterocolita?
Enterocolita este o afecțiune digestivă inflamatorie, care implică atât intestinul subțire, cât și colonul. Aceasta poate fi cauzată de infecții bacteriene, virale, parazitare sau de factori non-infecțioși, precum alergiile alimentare şi utilizarea excesivă a antibioticelor. Simptomele specifice în enterocolită sunt diareea, crampele abdominale, greața și vărsăturile, iar în cazuri severe, se poate ajunge la deshidratare și complicații grave, necesitând intervenție medicală promptă.
- Care sunt cauzele enterocolitei şi tipurile de enterocolită?
Enterocolita este, cel mai frecvent, de tip infecţios, fiind cauzată de patogeni precum bacterii, virusuri şi paraziţi. Infecţiile intestinale bacteriene au ca sursă consumul de apă şi alimente contaminate, manipularea hranei cu mâinile murdare, înotul în piscine cu apă contaminată, contactul direct cu persoane bolnave sau tratamente cu antibiotice, care perturbă echilibrul florei intestinale şi permit dezvoltarea bacteriilor patogene. Bacteriile comune care cauzează enterocolită sunt: Salmonella, E.coli, Shigella, Staphylococcus aureus, Clostridium difficile.
Infecţiile virale cu virusuri precum rotavirus şi norovirus determină, pe lângă simptomele gastrointestinale, şi simptome precum stare de somnolenţă, irascibilitate, febră şi frisoane. Virulenţa crescută poate duce la infectare prin expunerea la grupuri mari de persoane, contactul direct cu persoane contaminate, dar şi consumul de alimente neprepatare termic şi pregătite de persoane infectate.
Infecţiile parazitare, care determină enterocolită, sunt cele cu Giardia lamblia sau Cryptosporidium.
Enterocolita alergică apare ca urmare a unei reacții la anumite alimente. Sindromul de enterocolită indusă de proteine alimentare (FPIES) sau enterocolita alergică este o formă emergentă de alergie alimentară, având la bază mecanisme diferite de cele ale alergiilor alimentare clasice. Aceasta nu începe imediat după ingerarea alimentelor, putând trece ore înainte să apară simptomele. Cei mai frecvenţi factori cauzatori sunt proteinele din: lapte, soia, orez, carne, ouă și pește.
În funcţie de manifestări şi de severitatea acestora, enterocolita poate fi:
- Enterocolita necrozantă – O formă severă, frecvent întâlnită la nou-născuți prematur, cu până la 32 de săptămăni de gestaţie, enterocolita necrozantă este o boală gravă, ce poate duce la distrugerea de ţesut intestinal şi necesită tratament rapid, uneori intevenţie chirurgicala.
- Enterocolita mecanică - Provocată de leziuni ale intestinelor ca urmare a unor boli, operaţii, obstrucţii intenstinale, etc.
- Enterocolita hemoragică – Este un tip de enterocolită cu simptome severe printre care se observă diareea apoasă însoţită de sângerări.
- Simptomele enterocolitei si complicatii
Enterocolita se manifestă prin simptome gastrointestinale, cum ar fi greață, vărsături, crampe abdominale şi scaune apoase, diaree şi chiar sângerări. În plus, apar lipsa apetitutului şi balonarea. Simptomele sistemice ale enterocolitei sunt: febră, frisoane, oboseală, şi, ca urmare a pierderii lichidelor, deshidratare şi o stare generală de rău şi boală.
Atenţie! Copiii sunt supuşi unui risc mult mai mare de reacţii severe şi complicații, pe fondul sistemului imunitar încă fragil şi a cantităţilor mult mai mici de lichide din corp.
Simptomele de deshidratare în cazul copiilor şi a nou-născuţilor, pe care să le urmăriţi şi care necesită intervenţie medicală de urgenţă, sunt: fontanela scufundată, urinări rare, gura uscată, plâns fără lacrimi şi ochi înfundaţi, somnolenţă excesivă şi letargie, iritabilitate şi extremităţi reci.
Complicațiile asociate enterocolitei pot varia de la moderate la severe, în funcție de cauză și de gravitatea inflamației. Deshidratarea este cea mai frecventă complicație, mai ales la copii și vârstnici, din cauza pierderii rapide de lichide și electroliți prin diaree și vărsături. Alte complicații pot include malabsorbția nutrienților, dezechilibrele electrolitice și, în cazuri grave, sepsisul, o infecție sistemică care poate pune viața în pericol. În cazul nou-născuţilor vorbim despre enterocolita necrozantă, ce necesită tratament de urgență.
- Când să solicitaţi asistenţă medicală
Este important să solicitați prompt intervenție medicală în următoarele cazuri de enterocolită:
- Atunci când prezentaţi, dumneavoastră sau copilul, simptome severe, cum ar fi: febră mare, diaree cu sânge, dureri abdominale severe sau semne de deshidratare. Solicitați imediat asistență medicală, deoarece acestea pot indica o afecțiune mai gravă care necesită tratament prompt.
- În caz de enterocolită la sugari și copii mici, întrucât poate fi deosebit de periculoasă, în special enterocolita necrozantă. Dacă un sugar prezintă semne de enterocolită, cum ar fi vărsături, diaree sau distensie abdominală, este esențial să solicitați imediat asistență medicală.
- Persoanele imunodeprimate, cu sistemul imunitar slăbit, cum ar fi cei supuși chimioterapiei, HIV/SIDA sau tulburări autoimune, prezintă un risc mai mare de a dezvolta complicații severe de la enterocolită. Orice semn de infecție trebuie evaluat prompt de către medic.
- Dacă simptomele de enterocolită persistă mai multe zile sau se agravează, în ciuda tratamentului şi a regimului alimentar adecvat, mergeţi la medic sau solicitaţi asistenţă medicală la domiciliu, determina cauza de bază și tratamentul adecvat.
- Dacă suspectaţi existenţa complicațiilor, anunţate de simptime precum: dureri abdominale severe, febră, frisoane sau alte semne de sepsis, solicitați imediat asistență medicală, deoarece acestea pot indica necesitatea spitalizării și a unui tratament medicamentos.
Abordarea bolii la domiciliu versus intervenția medicală poate face diferenţa dintre vindecare fără sechele şi complicaţii ce vă pot pune viaţa în pericol.
- Diagnosticul enterocolitei
În cele mai multe cazuri, persoanele care suferă de enterocolită se tratează la domiciliu, nefiind necesară prezentarea la medic. Însă, atunci când este vorba despre sugari, copii mici, vârstnici, persoane imunodeprimate, simptome severe sau persistente, se impune vizita la medic. Acesta va discuta cu pacientul sau cu însoţitorul, pentru a afla istoricul medical şi al interacţiunii cu alimente sau persoane contaminate, precum şi o examinare fizică ce include palparea abdomenului. În anumite cazuri se impune testarea de laborator, pentru a se putea identifica tipul de patogeni, la nivelul scaunului. Uneori sunt necesare investigații suplimentare, cum ar fi colonoscopie sau imagistică medicală.
- Tratamentul enterocolitei la domiciliu
Dacă rezultatele investigaţiilor relevă prezenţa unor bacterii, virusuri sau parazitoze responsabile pentru enterocolită, se va administra tratament medicamentos, recomandat de medic, ce constă în antibiotice, antivirale, sau antiparazitare, după caz.
Managementul enterocolitei impune izolarea la domiciliu. Apoi, este necesar să vă hidrataţi, pentru a menţine şi reface echilibrul electrolitic. Consumaţi frecvent, însă nu imediat după un episod de vomă, mici cantităţi de apă şi săruri de rehidratare. Pentru a ameliora spasmele, durerile abdominale şi starea de greaţă vă puteţi administra medicamente antispastice şi antipiretice, disponibile în farmacie. Tratamentul enterocolitei presupune şi respectarea unei diete adecvate, bazate pe alimente simple, uşor de digerat, esenţiale în recuperarea organismului.
Dieta în enterocolită
Alimente recomandate în enterocolită:
- Băuturi și lichide clare: apă, supă clară, infuzii de plante medicinale (mentă, muşeţel, fenicul, afin), soluții de rehidratare orală. Este esențial să preveniţi deshidratarea.
- Carbohidrați simpli: orez alb, pâine prăjită și biscuiți sărați. Acestea sunt ușor de digerat și ajută la refacerea rezervelor de energie.
- Bananele sunt bogate în potasiu și ușor de digerat şi ajută la refacerea electroliților pierduți.
- Mere coapte sau sos de mere: sunt ușor de digerat și ajută la calmarea stomacului.
- Iaurt simplu: conține probiotice, care pot ajuta la restabilirea echilibrului florei intestinale.
- Legume fierte: morcovii și dovleceii fierți sunt ușor de digerat și nu irită tractul intestinal.
- Pui fiert sau la grătar: Carnea slabă de pui este o sursă bună de proteine și poate fi introdusă dupa 3-4 zile de regim alimentar strict.
Alimente de evitat în enterocolită:
- Alimente grase și prăjite sunt bogate în grăsimi, greu de digerat ce pot intensifica disconfortul abdominal și diareea.
- Produse lactate, în special cele nedegresate, pot agrava simptomele, mai ales dacă aveţi şi intoleranță la lactoză.
- Alimentele picante pot irita mucoasa gastrointestinală și pot agrava inflamația și durerea.
- Băuturile carbogazoase, cofeina şi alcoolul pot provoca balonare, gaze intestinale, irită mucoasa gastrointestinală și pot agrava inflamația și deshidratarea.
- Alimentele bogate în fibre insolubile, precum cerealele integrale, legumele crude, nucile și semințele pot fi greu de digerat și pot irita intestinul.
- Alimente acide, cum ar fi citricele și roșiile pot agrava simptomele de arsură sau disconfort.
- Alimente foarte dulci sau cu îndulcitori artificiali intensifică fermentația în intestin, provocând gaze și balonare.
Evitaţi aceste alimente cel puţin 7-10 zile după debutul enterocolitei, pentru a susţine ameliorarea simptomelor și recuperarea mai rapidă a tractului divestiv.
- Cum prevenim enterocolita
Măsurile de prevenţie a enterocolitei se concentrează în mod special pe practicile de igienă personală și a alimentelor, precum şi pe modul de preparare a alimentelor, astfel:
- Asiguraţi igiena mâinilor spălându-vă în mod regulat cu apă și săpun, mai ales înainte de a pregăti sau consuma alimente și după ce ați folosit toaleta.
- Asigurați o manipulare adecvată a alimentelor prin spălarea și igienizarea suprafețelor bucătăriei, gătirea alimentelor la temperaturi ridicate și evitând contaminarea încrucișată între alimentele crude și cele gătite.
- Depozitaţi corect alimentele, prin păstrarea unei temperaturi cât mai scăzute în frigider (0-4°C) și evitați consumul de alimente dezghețate și recongelate, proces ce poate duce la înmulţirea bacteriilor.
- Menţineţi o floră intestinală echilibrată prin consumul de alimente bogate în fibre: fructe şi legume proaspete, cereale integrale, nuci şi sâmburi, dar şi prin încorporarea suplimentelor cu probiotice în dietă. Acestea ajută la menținerea unui microbiom intestinal sănătos, mai ales atunci când sunteţi plecaţi în concediu şi nu puteţi menţine acelaşi regim alimentar, reducând astfel riscul de enterocolită.
- Alăptaţi sugarii, pentru a le oferi nutrienți esențiali și anticorpi care pot ajuta la protejarea împotriva infecțiilor, inclusiv a enterocolitei. De asemenea, alăptarea furnizează cantitatea de lichide necesară şi previne deshidratarea.
- Atenţie la contactul şi îngrijirea animalelor! Deparazitați în mod regulat animalele de companie și mențineți bune practici de igienă (utilizaţi mănuşi şi echipament de protecţie şi/sau spălaţi-vă pe mâini imediat după ce aţi interacţionat cu alte animale) atunci când manipulați animale pentru a preveni infecțiile zoonotice.
- Evitaţi factorii de risc, precum expunerea la aglomerări urbane, persoane bolnave, medii neigienice, în mod special dacă aveţi un sistem imunitar slăbit sau alte probleme de sănătate.
Surse:
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/24633-enterocolitis
