Dependența de alcool

Tulburările legate de consumul de substanțe se caracterizează în mod general printr-o serie de simptome fiziologice, cognitive, emoționale și comportamentale, viața persoanei fiind afectată pe numeroase paliere: personal, loc de muncă, viața de familie, educație, relații sociale în general, chiar și palierul normativ, legal sau moral.

Dependența de alcool reprezintă unul din numeroasele subtipuri ale dependențelor de substanțe, afectând conform raportului OMS pentru anul 2016, 1,3% din românii de peste 15 ani. Mai mult, la nivelul anului 2017, consumul de alcool a fost atribuit la 0,24% din cazurile globale de deces în România. Cele mai afectate tind a fi persoanele cu vârsta între 15 și 46 de ani, iar vârsta scăzută de la care începe consumul de alcool ne arată faptul că este necesară o educație preventivă, nu prohibitivă, deoarece etapa adolescenței predispune la comportamente și atitudini opuse celor impuse în familie.

Etapele formării dependenței de alcool

Nu orice consum de substanțe alcoolice reprezintă un pericol. Până a ajunge la starea de dependență de alcool, persoana parcurge mai multe etape, de la abstinență (atunci când nu este consumatoare), la formarea unui obicei de a bea alcool (asociat uneori cu socializarea sau cu gestionarea unor situații stresante), până la abuz (consum excesiv punctual) și dependența ca atare.

Consumul de alcool devine o problemă atunci când persoana tânjește după alcool, deoarece starea lui interioară de bine a devenit condiționată de acesta și nu mai are control pe comportamentul său. Dependența de alcool reconfigurează modul de funcționare a creierului, alcoolul stimulând sistemul de recompensare al acestuia. Chiar și după detoxifiere, aceste circuite cerebrale pot să rămână activate, făcând persoana mult mai vulnerabilă la recăderi.

Iată mai jos câțiva indicatori ai dependenței de alcool:

1. Persoana consumă cantități mai mari de alcool timp mai îndelungat.
2. În ciuda dorinței și multiplelor tentative, persoana nu reușește să stopeze consumul de alcool.
3. Persoana tânjește după alcool, nevoia fiind atât de intensă încât poate ajunge la comportamente riscante, periculoase sau ilegale pentru a-și procura substanța.
4. Persoana poate primi atenționări din partea familiei, colegilor, prietenilor, superiorului ierarhic, deoarece consumul de alcool îi afectează activitățile obișnuite și nivelul de responsabilitate.
5. Persoana simte nevoia de a consuma cantități de alcool din ce în ce mai mari și din ce în ce mai des pentru a ajunge la starea de bine dorită, uneori chiar începând de dimineață.
6. Atunci când nu consumă alcool, persoana manifestă simptome de sevraj alcoolic (puls ridicat, tremurul mâinilor, transpirație, greață, convulsii generalizate, anxietate, neliniște, halucinații). Deseori, poate fi nevoie de intervenție specializată pentru a contracara simptomele.

Efectele dependenței de alcool

Dependența de alcool poate induce anumite afecțiuni printre care se numără cancerul de diferite tipuri (cancere localizate la nivelul gâtului și gurii, ale aparatului digestiv și chiar al sânului), ciroză hepatică, tuburări mintale, tulburări ale sistemului hepatobiliar și ale pancreasului. În plus, consumul de alcool reprezintă un factor de risc pentru alte afecțiuni de care persoana deja suferă, ducând la agravarea acestora (boli psihice, boli coronariene, riscul de accident vascular hemoragic), sau accidente, traumatisme soldate cu sechele, dizabilitate pe viață.

În plan social, abuzul și dependența de alcool duc la degradarea relațiilor familiale, acte de violență sau de neglijare traumatizante pentru cei din jur, pierderea locului de muncă, pierderi financiare, afectarea disponibilității și capacității de a investi în educație și formare, perpetuarea unor tipare comportamentale dezadaptative.

În ciuda pleiadei de efecte negative, abuzul și dependența de alcool rămân probleme actuale. Ce se poate face pentru a preveni excesele și a păstra controlul în relația pe care o avem cu alcoolul?

Iată câteva repere generale:

1. Informați și educați membrii tineri ai familiei asupra a ceea ce reprezintă consum de alcool adecvat și efectele acestuia, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. De exemplu, consumul de alcool poate induce în cantități mici o stare de bine, dar aceasta poate evolua spre tristețe sau iritabilitate odată cu creșterea cantității.
2. În cazul în care consumați alcool în mod regulat, stabiliți o limită clară în ceea ce privește cantitatea pe care o veți bea (de exemplu, dacă ies cu grupul de prieteni, mă voi opri la 2 beri).
3. Stabiliți frecvența cu care consumați alcool (de exemplu, de 2 ori pe săptămână), și evitați grupurile care abuzează de alcool, deoarece din dorința de conformare, includere și apreciere socială, este posibil să preluați tiparul de comportament.
4. Stabiliți situațiile în care nu veți consuma alcool, sub nicio formă. De exemplu, nu se va consuma alcool dimineața, sau atunci când persoana urmează să conducă mașina, nici când se duce sau este la locul de muncă, nici atunci când se duce la un interviu, examen sau anumite evenimente sociale și nici în preajma copiilor sau atunci când trebuie să îngrijească un minor.