Prevalența diabetului zaharat cunoaște o creștere alarmantă în majoritatea țărilor. În anul 2003, numărul de cazuri de diabet în lume era de 194 de milioane, și se estimează că va depăși 330 de milioane în 2025. Din numărul total de cazuri de DZ, 85% - 95% sunt de tip 2. În Europa, 56 milioane de adulți suferă de diabet.
În România, în fiecare an, peste 50.000 de persoane sunt diagnosticate cu diabet, iar 5% dintre români au diabet confirmat. Se estimează însă că numărul ar fi mai mare, deoarece numeroase persoane suferă de această boala fără a fi diagnosticați. Cu cât persoanele sunt mai informate în legătură cu pericolul diabetului, cauzele și simptomele acestuia și etapele premergătoare, cu atât mai repede pot lua măsuri de contracarare. Diabetul zaharat este o afecțiune cronică a metabolismului, pentru care hormonul insulinei joacă un rol semnificativ. În principiu, ne hrănim cu energie sub forma carbohidraților, care sunt transformați în tractul gastro-intestinal în molecule de glucoză, care sunt apoi preluate în sânge (glucoza din sânge).
Insulina scade nivelul glucozei
Atunci când concentrația glucozei din sânge crește, din anumite celule (insulele Langerhans) ale pancreasului este eliberat hormonul insulinei în sânge, deoarece glucoza poate ajunge în celulele de sânge numai prin intermediul insulinei. Fără insulină, concentrația de glucoză din sânge este foarte mare, însă organele „suferă de foame" deoarece la ele nu ajunge zaharul.
Excesul de zahar din sânge este eliminat prin urină, fapt ce conduce la îndulcirea urinei. De aici derivă și denumirea afecțiunii diabetes mellitus care s-ar putea traduce printr-un flux dulce.
Formele și cauzele diabetului
Printre cauzele diabetului, greutatea în exces presupune un necesar mai mare de insulină din partea organelor, până la pătrunderea glucozei în celule. Rezistența la insulină este unul dintre simptomele majore ale diabetului zaharat. Supraponderabilitatea, rezistența la insulină, tensiunea arterială mare și tulburările metabolice, formează "cvartetul fatal" (sindromul metabolic) – toate acestea sunt afecțiuni care nu prezintă durere și care pot avea urmări fatale.
Din rezistența la insulină, se dezvoltă în timp cea mai frecventă formă de diabet, diabetul de tip 2, numit și diabet cu debut la vârstă adultă. Forma de diabet mai puțin răspândită este cel de tip 1. În cazul acestuia, celulele producătoare de insulină ale pancreasului sunt distruse în copilărie sau adolescență printr-un proces imunologic - acesta este motivul pentru care vorbim de diabet juvenil atunci când este vorba de diabetul de tip 1.
De asemenea, există și diabetul de sarcină (diabetul de gestație) care – așa cum reiese și din denumire – debutează în timpul sarcinii. Alte forme de diabet sunt cele care rezultă în urma bolilor pancreasului, spre exemplu în cazul unei infecții cronice.
Diabet: simptome și indici
Printre semnele sau simptomele posibile, amintim senzația accentuată de sete și cantități mari de urină eliminată. Pierderea bruscă și inexplicabilă în greutate sau predispoziția la infecții ar trebui să vă pună pe gânduri. În cele mai grave cazuri se poate ajunge în comă de diabet, cu simptome precum senzația de rău, vărsături și pierderea cunoștinței.
Diabetul de tip 2 înaintează de regulă de-a lungul anilor, în timp ce în cazul diabetului de tip 1, afecțiunea debutează în câteva săptămâni. Diabetul de sarcină reprezintă un pericol în special pentru copil, fiind posibilă o așa-numită intoxicație de sarcină (gestoză).
Aspectul problematic al diabetului (boala zaharului) este progresul încet al rezistenței la insulină, afectând mai multe organe interne, în timp ce boala nu este detectată, iar simptomele nu sunt încă vizibile.
Diabet: Consultații și complicații
Consultațiile pentru diabet
Anamneza (stabilirea istoricului medical): Disconfort precum excesul de kilograme, transpirația abundentă și senzația accentuată de sete pot indica perioada de când diabetul a debutat fără a fi observat.
Teste de sânge și teste hormonale: Repetarea stabilirii nivelului glucozei de sânge are o importanță majoră în diagnosticarea diabetului. Valoarea glucozei trebuie măsurată înainte și după masă. De asemenea, trebuie stabilită și valoarea pe termen lung a glucozei, HbA 1c este controlat de mai multe ori pe parcurs. Atunci când există deja suspiciuni cu privire la producția de insulină, se efectuează testul de toleranță la glucoză. Urocultura este și ea necesară pentru a stabili glicozuria și a determina diagnosticul general. Metabolismul este și el afectat de valorile glucozei, deoarece prin reglarea la un nivel corect al glucozei, pot fi evitate afecțiunile ulterioare.
Consultații în detaliu pentru stabilirea eventualelor afecțiuni ale organelor
Odată diagnosticat diabetul, este necesară consultarea tuturor organelor care pot fi afectate major de nivelul ridicat al glucozei din sânge, în vederea stabilirii eventualelor daune provocate deja. Astfel, este necesar un consult oftalmologic detaliat, o verificare a funcției renale, un EKG pentru stabilirea funcționării cordului și o examinare a circulației sângelui în membrele inferioare, plus o funcție a nervilor, pentru ca medicul să își poată forma o impresie de ansamblu asupra eventualelor insuficiențe și probleme de funcționare a organelor.
Nivelul mare al glucozei din sânge se răsfrânge diferit asupra organelor din corpul nostru. Vasele mari de sânge, prin care trece sângele cu un nivel prea înalt de glucoză, se pot calcifia, fapt ce provoacă creșterea tensiunii arteriale, o afecțiune cardiacă ce poate avea urmări fatale – infarct – sau tulburări de ritm cardiac sau atac cerebral. Și alte organe pot suferi infarcturi.
Însă și vasele mici sunt afectate – aspect important în special pentru rinichi (nefropatie diabetică) și ochi (retinopatie diabetică). Diabetul poate afecta inclusiv potența. Urmările pe termen lung sunt dializa și pierderea vederii, frecvente în rândul persoanelor care suferă de mulți ani de diabet.
Diabetul afectează vasele și nervii
Modificarea vaselor de sânge poartă numele de macroangiopatie diabetică (în cazul extinderii vaselor de sânge) și microangiopatie (în cazul reducerii în dimensiune a vaselor de sânge). Circulația proastă, în special cea periferică, a picioarelor afectează și terminațiile nervoase (polineuropatia diabetică).
Nervii diabeticilor sunt mai puțin sensibili la stimuli, iar în cazul picioarelor, și ca urmare a circulației proaste, pot dezvolta anumite afecțiuni. Predispoziția la infecții se înregistrează și în alte părți ale corpului – la nivel dentar, ciuperci ale unghiilor sau ciuperci genitale, se numără printre problemele frecvente.
Diabetul în timpul sarcinii reprezintă o situație de risc atât pentru mamă, cât și pentru copil. Astfel, femeia gravidă poate suferi de diabet încă dinaintea sarcinii sau poate dezvolta afecțiunea în timpul sarcinii (diabet de sarcină). Aceste sarcini sunt declarate întotdeauna ca fiind sarcini cu risc și necesită monitorizare îndeaproape.
Diabet: consecințe
"Pierderea kilogramelor în plus", aceasta este cea mai importantă măsură în efortul de tratare a diabetului. Obezitatea în România are o incidență în creștere, inclusiv în rândul copiilor și adolescenților. Pentru copii sunt necesare mai multe programe prin care să fie promovate sportul și mișcarea.
Diabet: tratament
După stabilirea diagnosticului, medicul va discuta cu dvs. și va stabili care sunt medicamentele cele mai potrivite. În cazul diabetului de tip 2, există posibilitatea de a crește prin medicamente producția proprie de insulină din corp sau de a influența rezistența la insulină. Însă atunci când producția de insulină este prea redusă, este necesară administrarea externă a acesteia. Medicul vă va explica diferitele posibilități de administrare – schema convențională sau intensivă, prin pompă de insulină sau stilou, iar dvs. o veți alege pe care o considerați adecvată.
Injectarea insulinei nu mai este o măsură complicată, mulțumită dispozitivelor moderne cum ar fi stiloul de insulină. Controlul personal al insulinei poate fi și el stăpânit cu puțin exercițiu. În prezent sunt derulate cercetări prin care să poată fi evitat tratamentul pe viață cu insulină – astfel, în anumite cazuri de diabet juvenil, este posibil transplantul de celule insulare, iar în domeniul tehnicii genetice/ a cercetărilor celulelor stem, sunt așteptate și altfel de terapii alternative similare. Se discută inclusiv asupra formei de dozare a insulinei – poate că în curând va fi posibilă inhalarea insulinei, depășind astfel permanenta înțepare care poate deveni iritantă!
Urmările diagnosticării cu diabet
Fiecare persoană nou diagnosticată cu diabet se întreabă în ce măsură va afecta această situație viață sa. Care sunt consecințele diabetului? Aveți voie să călătoriți? Aveți voie să consumați alcool? Ce anume influențează glicemia?
- Hrana: Cei care suferă de diabet, sunt preocupați mereu de unități de pâine, de carbohidrați și cantități de insulină. O dietă corectă este deosebit de importantă pentru diabetici, deoarece influențează cantitatea de insulină necesară.
- Petreceri: Cum modifică alcoolul nivelul glicemiei? Aveți voie să consumați o bere sau uneori chiar două?
- Sport: Ridicarea de haltere nu ar trebui să devină disciplina preferată, însă cele mai multe dintre celelalte sporturi sunt potrivite pentru dvs.
- Călătorii: Fie că depindeți de insulină, sau de tablete și alimentație controlată, trebuie să plecați întotdeauna pregătiți în călătorii, pentru a evita surprizele neplăcute.
