Sezonul rece aduce în fiecare an valuri de viroze respiratorii și în rândul copiilor. Din grijă excesivă sau din graba de a vindeca și readuce cât mai repede copilul în colectivitate, apar o mulțime de greșeli în tratarea răcelilor, de la automedicație până la prescripții inutile sau chiar periculoase de medicamente.
Iată care sunt cele mai frecvente greșeli în tratamentul răcelilor la copii, ce trebuie făcut și ce trebuie evitat.
Tratarea abuzivă și „preventivă” a febrei
Când vine vorba de febră, îngrijorarea este în rândul părinților este foarte mare. Desigur, temperatura crescută nu trebuie neglijată, dar este foarte important să o înțelegem corect. Febra este un mecanism de apărare, care ajută organismul să elimine virusurile. Febră înseamnă temperatură peste 38°C grade, iar intervalul 37,5 - 38°C indică subfebrilitate.
- Nu administrați copilului antipiretice dacă are temperatura între 37,5-38°C.
- Până la temperatura de 38,5°C hidratați corect și lent copilul. Oferiți-i apă, supe, ceaiuri de tei sau fructe de pădure.
- Atenție: febra nu înseamnă neapărat infecție bacteriană și, implicit, administrare de antibiotic!
- Nu administrați aspirină (acid acetilsalicilic) copiilor! Pot apărea complicații cerebrale, hepatice și renale (sindrom Reye) foarte grave.
Antibiotice dacă secrețiile nazale sunt galbene sau verzi
O altă greșeală frecventă în răceală este administrarea de antibiotic imediat ce copilul are secreții nazale galbene sau verzi, ca urmare a suspiciunii de sinuzită acută. Acest aspect al secrețiilor nu este un criteriu corect pentru administrarea de antibiotic. Există, într-adevăr, sinuzite virale sau bacteriene, iar antibioticul ar trebui recomandat doar după consultul medical și efectuarea exudatului nazal.
Spray-uri decongestionante nazale
Nu utilizați decongestionante nazale simpatomimetice sau preparate cu cortizon în cazul copiilor! Acestea determină reacții adverse locale și generale și conduc ușor la dependență. În plus, sunt contraindicate copiilor cu vârsta sub 2 ani. Dacă este necesar, medicul va recomanda tratamentul potrivit.
Ce este de făcut, totuși, când năsucul este plin de secreții?
- Aspirați de mai multe ori pe zi secrețiile nazale. Igiena nazală se face cu ser fiziologic sau apă de mare izotonică. După curățarea secrețiilor, aplicați apă de mare hipertonică.
- Deoarece nasul comunică cu gâtul și cu urechea, aspirarea corectă a secrețiior nazale aduce 2 mari beneficii: previne apariția otitei și a tusei productive, prin împiedicarea scurgerii secrețiilor din nas în gât, respectiv în ureche (prin trompa lui Eustachio).
- Verificați umiditatea aerului. Umiditatea crescută (peste 60%) amplifică secrețiile nazale, iar umiditatea redusă (sub 30%) poate cauza iritații ale gâtului și ochilor.
Antitusivele și expectorantele la copii
Medicamentele antitusive ar trebui complet evitate la copii, deoarece blochează eliminarea microbilor și a mucusului în exces, având, în plus, și efecte secundare destul de serioase. Nici expectorantele nu trebuie recomandate de rutină în tusea productivă, ci doar atunci când secrețiile sunt vâscoase și greu de eliminat, deoarece cresc secrețiile și pot produce, la rândul lor, complicații.
Ce este de făcut în tusea productivă?
- Aspirați secrețiile nazale cât mai des. Tusea productivă poate fi cauzată și de scurgerea acestor secreții din nas în gat.
- Hidratați foarte bine copilul – cu apă, supe, ceaiuri. Hidratarea este cel mai bun expectorant, ajutând corpul să fluidifice secrețiile nazale sau bronșice și să le elimine mai ușor.
- NU administrați copilului, din proprie inițiativă, expectorante sau antitusive!
- Dacă tusea persistă, consultați medicul și urmați recomandările acestuia.
Ce este de facut în tusea uscată?
- Primul pas: tratați gâtul. Utilizați spray-uri orale care au efecte emoliente și antiseptice (ex: spray cu propolis fără alcool sau alte combinații). Tusea uscată este cauzată de iritația faringelui (roșu în gât). La debutul unei răceli, tusea este uscată și poate să devină productivă în câteva zile.
- Tusea uscată persistentă după o răceală este destul de frecvent întâlnită, recent descriindu-se o nouă afecțiune: long colds (raceală persistentă). Tusea persistentă este cauzată de inflamația căilor respiratorii. Desigur, există remedii naturale cu eficiență dovedită în aceste cazuri, precum uleiul de chimen negru (nigella sativa) sau alte extracte fitoterapeutice, dar uneori este necesară administrarea unor medicamente specifice. Tratamentul trebuie, deci, personalizat în funcție de alte modificări patologice care persistă sau de eventualele complicații care pot să apară după o viroză. De aceea este foarte important să consultați un medic atunci când simptomele de răceală persistă. Virozele incorect tratate pot să conducă la dezvoltarea astmului bronșic.
- Verificați alergiile. O altă cauză pentru tusea uscată este reprezentată de alergii, mai ales dacă tusea persistă și nu este însoțită de alte simptome de răceală. Solicitați un consult de specialitate în acest caz.
Recomandări finale
Nu administrați copiilor medicamente din proprie inițiativă și nu puneți presiune asupra medicilor să vă prescrie „preventiv” anumite medicamente. Dacă ați primit prescripție fără explicațiile necesare, puteți solicita o a doua opinie medicală. Nu readuceți copilul în colectivitate imediat ce nu mai face febră.
Deși este dificil, aveți răbdare și dați timp organismului să se vindece. Petreceți mai mult timp de calitate cu copilului dumneavostră atunci când este răcit. Iubirea contribuie și ea, desigur, la o vindecare mai rapidă.
