În fiecare sezon rece ne întâlnim la tot pasul cu guturaiul, tusea și răgușeala. Se vorbește de răceală, gripă sau infecție gripală – însă ce se ascunde în spatele acestor termeni? Vom încerca să explicăm semnificațiile, pentru că diferențierea dintre răceală și gripă să nu mai constituie o problemă.
Ce înseamnă răceala?
Prin răceală se descrie o boală virală, care se manifestă prin guturai, tuse și toate celelalte simptome generale. Peste 200 de tipuri de viruși pot provoca o răceală, de aceea este posibil să fim răciți de mai multe ori, consecutiv, la perioade scurte de timp.
Agenții patogeni sunt atât de variați (rinovirusi, adenovirusi și viruși coronarieni), încât nu este posibilă vaccinarea – din fericire însă, de regulă, aceste afecțiuni nu ne pun viața în pericol. Răcelile sunt mai frecvente în perioadele reci, însă sunt posibile și răcelile de vară. Infecțiile gripale adevărate însă sunt complet diferite.
Cum se instalează gripa?
Gripa este cauzată de virusul influenza. Acest virus este ordonat în 3 grupe, iar materialul genetic al acestora este în continuă schimbare – de aceea, persoanelor expuse li se recomandă vaccinarea anuală împotriva gripei. Problema infecției gripale este evoluția bolii cu simptomele de răceală tipice, însă mult mai accentuate, care pot afecta plămânii (pneumonia), inima (pericardita) sau creierul (inflamarea țesutului).
În ultimii ani ne-am confruntat cu o serie de boli infecțioase cu simptome gripale, care au stârnit un val de îngrijorare la nivel internațional – SARS și gripa aviară sunt doar două exemple de infecții virale, care pot fi periculoase și pentru oameni.
Cum se manifestă răceala și gripa?
Răceală și gripa se manifesta inițial prin același disconfort și aceleași simptome. Dureri în gât, guturai, tuse și răgușeală sunt simptome tipice. De cele mai multe ori sunt urmate de frisoane care indica o creștere a temperaturii, iar febra este însoțită de valuri de frisoane. La acestea se adaugă durerile de cap și de membre, durerile în gât, stare generală de slăbiciune și pierderea apetitului. Toate acestea completează tabloul bolii. În cazul gripei propriu-zise, simptomele și starea de disconfort sunt spontane și foarte puternice, astfel încât persoana suferindă poate numi exact momentul în care s-a declanșat gripa.
Bolile care se declanșează cu guturai sau lăcrimarea excesivă a ochilor sunt multiple, spre exemplu alergiile la polen sau praf. Prin guturai, tuse, răgușeală își face simțită prezența și o altă grupă de boli – cele ale copilăriei: pojar, oreion, rubeolă etc. După câteva zile însă apar și iritațiile pe piele, simplificând astfel diagnosticarea. În cazul îmbolnăvirilor repetate sau de lungă durată în rândul copiilor, o cauză posibilă ar putea fi și un defect imunologic ereditar, însă până la 6 răceli pe an în timpul copilăriei nu constituie un motiv de îngrijorare.
Nas înfundat, simptom tipic pentru răceală
Nasul înfundat are o frecvență de 80% în cazurile de răceală. De îndată ce răceala se extinde la sinusurile parazanele, vorbim deja de sinuzită. O infecție ușoară a țesutului conjunctiv sau o extindere a agenților patogeni în timpan (prin trompa lui Eustache) conduce la o infecție a timpanului în primele zile de boală. Atunci când virușii se extind spre plămâni, tusea indică o afectare a bronhiilor (bronșită acută) care se poate transforma în pneumonie în cazul în care nu se intervine cu tratament.
Inclusiv în rândul copiilor, cel mai banal guturai poate conduce la o deteriorare a stării generale. Bebelușii respiră aproape exclusiv pe nas – și refuză să consume lichide atunci când au nasul înfundat, deoarece schimbul între respirație și înghițire este prea dificil. La cei mici, inflamarea mucoaselor conduce de cele mai multe ori la infecția timpanului.
Nasul este aproape întotdeauna afectat la răceală, la fel și sinusurile paranazale, ochii și urechile, iar bronhiile, din fericire mai rar. În timp ce în cazul unei răceli comune, extinderea la organele din vecinătate, sinusuri paranazale, ochi sau bronhii, poate fi privită ca o complicație, în cazul gripelor influenza, pot fi afectați plămânii, inima sau creierul. Extinderea virusurilor poate provoca pneumonii, pericardită sau inflamarea țesutului creierului.
Dat fiind faptul că boala slăbește sistemul imunitar și mucoasele sunt sensibile, bacteriilor le este mai ușor să se dezvolte (ex: pneumococi) putând să provoace așa-numitele suprainfecții (infecție secundară). Pneumonia virală se suprapune cu cea bacteriană.
Cum se stabilește diagnosticul?
- Anamneza (stabilirea parcursului bolii). Durata și gravitatea pot determina dacă avem de-a face cu o răceală sau o gripă.
- Examenul clinic (controlul) cuprinde inspecția (examinarea vizuală), palparea (examinarea cu mâna), percuția (lovire ușoară și repetată) și auscultația (examenul organelor interne prin ascultarea cu stetoscopul). Un nas înfundat este ușor de recunoscut datorită mucoasei roșii, inflamate, iar dacă lovirea ușoară a frunții sau a oaselor pomeților provoacă durere, de cele mai multe ori indică o infecție a sinusurilor. În cazul infecției timpanului, cu ajutorul otoscopului se va putea observa timpanul înroșit și chiar lichid în spatele acestuia. Cavitatea bucală și faringele sunt de cele mai multe ori roșii, iar amigdalele sunt inflamate sau în cazul infecției bacteriene secundare, prezintă chiar puncte albe pe suprafață. În cazul tusei, prin ascultarea cu stetoscopul, se poate auzi zgomotul produs de bronhii. În cazul pneumoniei, sunetul respirației este modificat în perimetrul afectat.
- Ecografii, radiografii, tomografie computerizată (CT) și rezonanța magnetică nucleară (RMN). De cele mai multe ori, procedurile de diagnosticare imagistică nu sunt necesare în cazul răcelii. O infecție acută a sinusurilor poate fi identificată cu ajutorul ecografiei sau a unei radiografii. Pentru a exclude posibilitatea unei pneumonii, se va apela în majoritatea cazurilor la metoda radiografiei. Procedurile CT și RMN sunt folosite în cazul unui progres dramatic al gripei influenza pentru a exclude afectarea inimii sau a creierului.
- Examinări extinse în cazul complicațiilor. Atunci când există suspiciuni privind o infecție secundară bacteriană, se poate realiza un exsudat faringian, se pot preleva probe ale mucoasei sau chiar teste de sânge pentru a stabili cu exactitate tipul agenților patogeni. În cazul unei pneumonii, radiografiile indică evoluția bolii – infecția cedează o dată cu începerea tratamentului sau s-a format un abces? În cazul pericarditei, ritmul cardiac se schimbă, fapt ce poate fi controlat printr-o electrocardiogramă (EKG).
Importanța unui sistem imunitar competent
Sistemul imunitar competent este condiția de bază pentru a reuși să trecem sănătoși sezonul rece. O alimentație bogată în vitamine, cu fructe și legume din plin, mișcare multă în aer liber, ședințe de saună sau aplicarea cu regularitate a metodelor Kneipp Kneipp (metode care folosesc apa în tratarea și prevenirea unor afecțiuni extrem de variate) sunt doar câteva modalități de întărire a sistemului imunitar. Un sistem imunitar slăbit va permite infecțiilor să se manifeste consecutiv, cu simptome din ce în ce mai accentuate.
Pe lângă alimentație și mișcarea recomandată, mai sunt o serie de sfaturi pe care le puteți urma în sezonul răcelilor: evitați strângerea mâinilor altor persoane, evitați aglomerațiile și practicați inhalațiile. Împotriva gripei reale există un singur remediu: vaccinarea anuală. În principal persoanele mai în vârstă, cu suferințe cronice sunt considerate pacienții de risc – acestea ar trebuie să acorde o atenție deosebită vaccinărilor împotriva gripei și a pneumococilor.
Dat fiind faptul că materialul genetic al virusurilor influenza este în continuă schimbare, protecția asigurată de vaccin trebuie repetată anual.
Remedii tradiționale și rețete împotriva răcelilor
În fiecare familie sunt transmise din generație în generație rețetele și remediile împotriva răcelilor și a gripei – fie că vorbim de ceaiul de ceapă al mătușii sau de supa de găină pe care o mâncam în copilărie. Multe din aceste rețete sunt atât de eficiente încât nici nu mai avem nevoie de altceva pentru a vindeca o răceală. Nu uitați de inhalații deoarece acestea vor ajuta mucoasa inflamată a nasului să se curețe.
În cazul durerilor de cap și de membre, ajută de cele mai multe ori un analgezic sau un produs farmaceutic împotriva răcelii, eliberat fără rețetă – fie că este vorba de acid acetilsalicilic, paracetamol sau o altă substanță activă. Rețineți: din cauza efectelor secundare, nu tratați niciodată răceala copiilor cu acid acetilsalicilic (aspirină)! Dat fiind faptul că atât gripa, cât și infecțiile virale sunt provocate de viruși, antibioticele nu vor ajuta. Acestea vor fi incluse în tratament numai în cazul instalării unei infecții secundare bacteriene. În cazul în care simptomele se mențin pentru o perioadă îndelungată, consultați un medic pentru a evita orice complicații severe!
Fiecare dintre noi se confruntă la un moment dat cu diverse afecțiuni. Ne bucurăm că îți putem spune cum se manifestă răceala sau gripa și care sunt diferențele dintre acestea!
Scrie-ne un comentariu și spune-ne cât de utile au fost informațiile despre răceală și gripă din articol.
