Răceala este termenul folosit în general pentru infecțiile simple, necomplicate, care interesează tractul respirator superior (nas, faringe, laringe, sinusuri).
Bronșita înseamnă inflamația mucoasei bronșiilor, care aparțin tractului respirator inferior; acestea au o componentă extrapulmonară (de la bifurcația traheei și până la plămâni) și una intrapulmonară (rezultată din ramificația bronșiilor principale).
Aspecte comune răcelii și bronșitei
Ambele sunt cauzate de infecții. În cazul răcelii s-au identificat peste 200 de virusuri ca agenți patogeni, majoritatea fiind rinovirusuri. În apariția bronșitei, pe lângă virusuri (cauza principală în 80-90% din situații), mai pot interveni: bacterii, fungi, precum și expunerea la diverși factori iritanți (fum, pulberi, poluanți, fumat).
Incidența este mai mare în sezonul rece. Transmiterea infecției se realizează pe calea aerului, prin tuse și strănut, și prin contactul cu suprafețele contaminate și apoi atingerea nasului sau a gurii.
Există factori favorizanți ai producerii infecției și ai extinderii acesteia la nivelul întregului tract respirator, inclusiv plămâni, cum sunt: terenul imunitar deficitar (la vârstnici, persoane cu boli cronice sistemice, diabet zaharat, tratament cu imunosupresive, chimioterapie etc.), fumatul, expunerea la mediu poluat.
Răceala și bronșita prezintă unele simptome asemănătoare, cum sunt febra și tusea, dar cu particularități.
Manifestări clinice
Simptomatologia răcelii include aspecte sugestive: nas înfundat, rinoree (secreții nazale), cefalee, durere de gât, răgușeală. Febra este în general ușoară (în jur de 37.50C). Aceste simptome se dezvoltă în primele 2-3 zile, ulterior intensitatea lor scade și se remit în circa o săptămână; uneori pot persista 2-3 săptămâni, îndeosebi tusea. Tusea poate fi seacă sau productivă (cu expectorație, prin creșterea producției de mucus).
Bronșita se manifestă în formă acută și cronică. În forma acută, debutul este brusc, urmând de obicei unei răceli (cu simptomele de mai sus) și durata de circa 1-2 săptămâni. Forma cronică se caracterizează prin tuse productivă care durează timp de 3 luni/an, de cel puțin 2 ani. Aceasta apare de obicei la fumători.
Simptomele bronșitei acute includ: tuse uscată inițial, apoi cu expectorație, care poate dura uneori până la 3 săptămâni, febră (în jur de 38oC), respirație șuierătoare. Evoluția bronșitei este în general favorabilă, dar uneori se poate complica cu pneumonie, mai ales în prezența factorilor favorizanți anterior amintiți sau pe fondul unor boli cardiace și pulmonare pre-existente.
În contextul pandemic actual, menționăm, la apariția tusei, febrei, dificultăților în respirație și/sau a alterării bruște a mirosului și gustului, recomandarea testării pentru Covid-19, afecțiune care poate îmbrăca forme severe, cu potențial letal.
Motive de îngrijorare în cursul unei răceli
Deși răceala este considerată o afecțiune „banală“, cu prognostic bun, există motive de îngrijorare dacă simptomele persistă fără ameliorare netă sub medicație, febra crește, expectorația este purulentă (galben-verzuie) – acestea sugerează o cauză bacteriană și, deci, necesitatea tratamentului antibiotic.
Extinderea infecției la plămâni – complicarea cu pneumonie – este sugerată de febra înaltă (peste 38oC) asociată cu frisoane, transpirații, stare generală alterată, apariția dispneei (dificultate în respirație) și a hemoptiziei (expectorația cu sânge). Prezentarea la medic este necesară în aceste situații, atât pentru consultul fizic, care evidențiază modificări caracteristice la auscultația plămânilor, cât și pentru recomandarea unor investigații complementare (radiografie toracică, analize de laborator).
Prevenție și tratament
Măsurile de prevenție a infecțiilor respiratorii sunt simple: spălarea mâinilor frecvent cu apă și săpun cel puțin 20 de secunde, utilizarea soluțiilor dezinfectante pentru mâini, vaccinarea antigripală anuală și anti Covid-19, evitarea expunerii la noxe și a fumatului (inclusiv pasiv), aerisirea frecventă a spațiilor închise.
Tratamentul răcelii este simptomatic, vizând tusea (în funcție de caracterul uscat sau productiv), febra, durerile de gât, pe lângă măsurile generale (hidratarea corespunzătoare, odihna suficientă, utilizarea de umidificatoare dacă aerul din încăpere este uscat). În cazul bronșitei, se administrează, ca primă intenție, aceeași medicație simptomatică, iar în lipsa ameliorării, medicul va evalua necesitatea antibioticului, a bronhodilatatoarelor etc.
Ce greșeli putem evita?
Una dintre greșelile frecvente este administrarea de antibiotic de la primele simptome de răceală, ceea ce poate duce la dezvoltarea rezistenței la antibiotic, afectarea florei microbiene intestinale şi apariția candidozei. Trebuie ținut cont că antibioticul acționează numai asupra bacteriilor, nu și a virusurilor, care determină majoritatea răcelilor și a cazurilor de bronșită.
Combinarea diverselor medicamente simptomatice (tablete, spray-uri etc. cu depășirea dozei maxime admise/zi este o altă greșeală: de exemplu, doza maximă: paracetamol – 4 g/zi, vitamina C – 2 g/zi). Se impune citirea cu atenție a prospectului și solicitarea medicului de familie sau a farmacistului în caz de nelămuriri.
Neglijarea simptomelor de alarmă mai sus-menționate poate duce la complicații, care pot fi evitate prin prezentarea la medic din timp.
