Conform studiului „Automedicația în România”, realizat pentru RASCI în octombrie 2019 de către compania de cercetare de piață IPSOS, atunci când se confruntă cu primele simptome ale unei afecțiuni minore, pentru ameliorarea acestora 39% dintre români folosesc un medicament fără rețetă (OTC), în timp ce 23% apelează la suplimente alimentare, vitamine și minerale.
Printre cele mai comune afecțiuni pentru care românii apelează la automedicație se află simptomele de răceală și gripă. .
Cum a schimbat pandemia relația farmacist – pacient?
Având în vedere că farmacistul este un prim și ultim filtru în sistemul medical, ne revine un rol determinant în pandemia COVID-19. Farmaciștii trebuie să ia măsuri suplimentare pentru protecția lor, a propriilor familii și a comunității. Deși pacienții care intră în farmacie pot fi posibil COVID pozitivi, trebuie să le oferim aceleași servicii și aceeași grijă ca și până acum.
În acest sezon rece, s-au suprapus cazurile de viroze respiratorii (răceala comună, gripa și Covid-19). Ce recomandați pacienților la apariția simptomelor de răceală (durere în gât, congestie nazală, tuse)?
Prima recomandare este testarea COVID-19, cu test antigen rapid și, în caz de rezultat pozitiv, PCR pentru confirmare, pentru a elimina suspiciunea infectării cu SARS-COV-2. Evaluarea, chiar și telefonică, de către medicul curant, este foarte importantă. Chiar și într-o simplă răceală, tratamentul trebuie personalizat deoarece fiecare individ este diferit, cu istoric medical, posibilități și preferințe diferite.
Care sunt pericolele automedicației în viroze?
Cel mai mare pericol al automedicației în viroze este legat de evoluția nefavorabilă a bolii și apariția unor complicații severe, pentru că boala nu s-a tratat corect și prompt încă din debut. Astfel, o banală răceală ce apare pe fondul scăderii imunității, sau la pacienți cu alte afecțiuni pre-existente, se poate complica cu otită, sinuzită, bronșită sau pneumonie. Ideal este ca pacientul să fie evaluat de către medic încă de la primele simptome.
Supradozajul este un alt pericol în cazul automedicației. Paracetamolul, un medicament extrem de popular și folosit la scară largă, are cel mai mare risc de supradozare. Depășirea dozei recomandate poate provoca o schimbare de culoare a pielii degetelor și buzelor, ce capătă o nuanță albăstruie, și poate afecta grav ficatul, până la insuficiență hepatică.
Medicamentele folosite pentru tratarea răcelii și gripei pot avea diverse efecte secundare. De exemplu:
- Aspirina sau ibuprofenul, administrate în cantitate mare și pe termen lung, pot duce la afecțiuni gastrointestinale sau hemoragii digestive;
- Asocierea paracetamolului cu alcoolul dublează riscul de insuficiență hepatică;
- Persoanele cu hipertensiune arterială necontrolată sau cu boli de inimă ar trebui să evite să folosească decongestionante nazale, deoarece pot avea palpitații și o creștere a tensiunii arteriale;
- Decongestionantele nazale nu se folosesc pe o perioadă mai lungă de 5-7 zile, pentru a nu ajunge la dependență;
- Paracetamolul, luat în combinație cu antihistaminice, poate duce la somnolență, amețeală sau tulburări de vedere.
Care sunt cele mai frecvente greșeli în cazul automedicației în viroze?
Virozele sunt cauzate de virusuri, deci nu trebuie administrate antibiotice. Acestea sunt eficiente doar în cazul infecțiilor cauzate de bacterii.
Utilizarea exclusivă a plantelor medicinale în tratarea virozelor și amânarea tratamentului medicamentos de specialitate poate agrava starea bolii și chiar amâna însănătoșirea. Folosirea tratamentului naturist în paralel cu cel tradițional, fără a ține cont de eventualele interacțiuni dintre medicamente și plante medicinale, este o greșeală frecventă.
O altă eroare ar fi prelungirea inutilă a tratamentului, cu efecte nedorite în perioada de convalescență.
Trebuie ținut cont și de faptul că medicamentele antitusive nu trebuie folosite în cazul tusei productive deoarece inhibă centrul tusei și astfel mucozitățile nu mai sunt eliminate, putând duce la suprainfectări bacteriene. Nu se asociază expectorante cu antitusive.
La copii nu se administrează aspirină (acid acetilsalicilic) deoarece poate duce la o afecțiune potențial fatală, numită sindrom Reye. Acesta este definit de leziuni bruște ale creierului și probleme ale funcției hepatice, putând duce la convulsii, comă și chiar deces.
Care este mesajul dumneavoastră pentru persoanele care apelează la automedicație?
Indiferent de tratamentul medicamentos pe care îl urmați, este foarte important să cereți mai multe detalii medicului sau farmacistului despre posibilele efecte secundare și, desigur, să citiți prospectul.
Medicii și farmaciștii vă pot sfătui cum să tratați corect orice afecțiune, trebuie doar să aveți încredere să le cereți sfatul.
Farmacist Maria Cical, farmacia Vaflomia, Galați
