Diana Amza, psihoterapeut
Pandemia de coronavirus pare că a oprit lumea în loc, iar sfera de acțiune a fost restrânsă… dar nu doar pentru adulți. Să nu uităm că tinerii și copiii își petrec deja al doilea an de pandemie, iar oboseala psihologică își pune amprenta indiferent de vârstă.
Factori de stres în pandemie
Cei care se află în perioada examenelor se confruntă cu un surplus de stres, căci, pe lângă încӑrcarea emoţionalӑ inerentӑ oricărei situații de testare, se pot suprapune și alți factori, precum:
- starea de sănătate a unor membri de familie, afectați direct de COVID-19 sau indirect, prin accesul limitat la serviciile medicale;
- izolarea de grupul de prieteni, privarea nevoii de apartenență la grup, atât de importantă în dezvoltarea psiho-socială a acestora;
- sprijin emoțional scăzut (sursa principală fiind, la tineri, grupul de prieteni);
- acces limitat la resursele educative (cursuri, biblioteci);
- oboseală în urma expunerii prelungite la cursuri online (de la oboseala ochilor la sub-stimulare, plictis și absența pauzelor între ore);
- implicare scăzută a părinților, care trebuie să lucreze de acasă și au un program prelungit (deseori, munca de acasă aduce cu sine „pierderea granițelor” între timpul personal și cel dedicat muncii, astfel încât părinții ajung să lucreze peste program și să se ocupe mai puțin de monitorizarea și sprijinirea copiilor în procesul de învățare);
- stresul asociat expunerii în colectivitate, alimentat sau nu de familia de apartenență, chiar și în situația unui examen național;
- presiunea de a avea succes și teama disproporționată de eșec, mai ales atunci când „miza” este mare.
Susţinerea copilului în perioada examenelor
Pentru a vă susține copilul, puteți lua în considerare câteva lucruri pe care le-ați putea face:
1. Aveți în minte faptul că viața și sănătatea psihică a copilului este mai presus de note. Din teama de a se confrunta cu dezamăgirea părinților, unii copii pot recurge la acțiuni necugetate (fuga de acasă), sau chiar auto-vătămătoare. Purtați de mai multe ori discuții cu copilul dumneavoastră clarificând prioritățile și insuflând copilului o atitudine echilibrată: un rezultat sub așteptări nu este un capăt de drum, iar el reprezintă pentru dumneavoastră mult mai mult decât cumulul de note. De cele mai multe ori, atunci când presiunea psihică scade, crește capacitatea de a asimila informații.
2. Anticipați situațiile cu care copilul se poate confrunta în perioada pre-examen și în timpul examenului. Parcurgeți cu copilul dumneavoastră pașii pe care îi are de făcut, de la așteptarea la intrarea în școală până la ieșirea din examen. Acest lucru prespune o informare în prealabil, referitoare la regulamentul de organizare a examinării.
3. Păstrați-vă calmul. Anxietatea este contagioasă, iar copiii preiau cu ușurință atitudinea părinților. Evitați să faceți confidențe copilului, referitoare la temerile personale.
4. Ajutați copilul să pună în cuvinte propriile griji și preîntâmpinați-le. Care sunt lucrurile/etapele de care îi este mai mare teamă?
5. Ajutați copilul să se organizeze și să își structureze activitatea de învățare, pentru a acoperi din timp materia și a lăsa loc recapitulărilor.
6. Învățați-vă copilul cum să memoreze mai ușor, folosind atât repere vizuale (scheme colorate sau desene sugestive), cât și gesturi atunci când redă verbal materialul. Încurajați parcurgerea logică a materialului, formularea de ipoteze pe care le poate verifica sau de atitudini față de tematicile studiate.
7. Învățați-vă copilul cum să recapituleze corect. Doar 55% din informație este ținută minte după 20 de minute de la memorarea inițială. După 24 de ore, ne aducem aminte aproximativ 25% din material. Repetarea materiei este necesară periodic. Astfel, prima repetare se recomandă a fi chiar la 1 zi de la memorarea inițială. A doua recapitulare se va efectua la 3 zile, iar a treia recapitulare se va face la 7 zile de la învățarea inițială. După aceasta, materialul poate fi recapitulat la câte 2 săptămâni, deoarece se presupune că se adaugă, în acest timp, restul capitolelor studiate, după aceeași formulă.
8. Învățați copilul câteva strategii simple de gestionare a emoțiilor și exersați-le cu el în prealabil. Spre exemplu, practicați respirația 4-7-8 (inspirați lent până numărați la 4, țineți respirația până numărați la 7 și expirați până numărați la 8) sau încercați o respirație în care expirul să fie mai prelung decât inspirul, indiferent de durată, în măsura în care vă simțiți confortabil.
9. Învățați copilul să își gestioneze timpul alocat examenului. Acest lucru se face prin simulări de examene acasă (rezolvarea unor subiecte din anii anteriori în timpul alocat) și prin deprinderea unor strategii precum:
- sublinierea verbelor din cerințe și identificarea punctelor principale;
- verificarea periodică a timpului rămas;
- deprinderea de scriere rapidă dar citeață;
- a nu insista prea mult asupra unor subiecte la care nu știe să răspundă (riscând blocajul emoțional, panică sau pierderea timpului cu cele cu punctaj redus în defavoarea celor cu punctaj mare) și trecerea mai departe la punctele cunoscute;
- alocarea de timp pentru a relua punctele necompletate;
- alocarea de timp pentru verificarea finală a subiectelor.
