Diana Amza, psihoterapeut
Preocuparea pentru starea de sănătate este importantă pentru menținerea sa ori pentru recuperarea în urma unei afecțiuni, determinând un comportament atent faţă de sine. Problemele apar atunci când echilibrul este întrerupt, persoana putând să alunece fie în extrema neglijării de sine sau a preocupării exagerate. Pandemia şi avalanşa de ştiri au condus la experimentarea panicii colective. Persoane de altfel echilibrate înainte de pandemie, trăiesc anxietate sau panică legată de boală, atunci când se confruntă direct sau indirect cu COVID-19.
Consecințele anxietăţii ce poate culmina cu atacuri de panică sunt: automedicația, abuzul de medicamente, încărcarea sistemului medical cu situații de boală medie/ușoară dar și afectarea relațiilor de familie și a bunăstării personale.
Persoanele care prezintă anxietate legată de starea lor de sănătate pot interpreta greșit senzațiile fizice, le pot induce sau le pot amplifica și prelungi, fapt care duce la „confirmarea” suspiciunii că starea de sănătate se deteriorează.
Simptomele specifice atacului de panică sunt: palpitații, transpirație, amețeală, dificultăți de respirație, senzația de nod în gât sau de lipsă de aer, frisoane sau valuri de căldură, însoțite de frica intensă de a pierde controlul, de a-și pierde cunoștința sau de moarte. Acestea pot fi lejer considerate ca indicând afectarea sistemului cardiac și a celui respirator în contextul suferinței de COVID-19.
Iată câteva lucruri pe care le puteți face pentnru a vă gestiona anxietatea:
1. Respirați încet și profund, pentru a contracara hiperventilația, responsabilă pentru multe din simptomele și senzațiile neplăcute din timpul atacului de panică. Practicați respirația 4-7-8 timp de câteva minute: inspirați până numărați la 4, țineți respirația până numărați la 7 și expirați lent, până numărați la 8
2. Ancorați-vă în prezent: priviți în exterior și observați spațiul în care vă aflați: găsiți 5 lucruri frumoase ori neutre pe care le vedeți, 4 lucruri pe care le auziți, 3 lucruri pe care le atingeți, 2 lucruri pe care le mirosiți sau 2 mirosuri plăcute pe care le aveți în memorie, 1 gust.
3. Reveniți la activitățile care vă solicită prezența, precum a avea grijă de copil, a interacționa cu partenerul, a realiza un proiect de muncă sau pur și simplu o activitate gospodărească.
4. Limitați comportamentele de auto-monitorizare a stării de sănătate, nu le lăsați să vă ocupe în totalitate timpul și atenţia. Apelați la suport psihologic telefonic sau online pentru a vă putea re-echilibra și mențineți legătura cu medicul de familie fără a-l supraîncărca.
