Bolile cardiovasculare reprezintӑ, anual, principala cauzӑ de deces în România, cu o ratӑ a mortalitӑţii de aproximativ 57-60% din totalul deceselor, în ultimii ani, potrivit Societății Române de Cardiologie . Cele mai frecvente afecţiuni sunt hipertensiunea arterialӑ, insuficienţa cardiacӑ, infarctul miocardic şi tromboza, toate acestea necesitând asistenţӑ medicalӑ constantӑ şi tratament adaptat. Raportul Național privind Starea de Sӑnӑtate a Populaţiei României atestӑ faptul cӑ, în perioada 2009-2018, cele mai frecvente cazuri de deces sunt prin boli ale aparatului circulator, în toată perioada studiată, urmate de decese prin tumori, prin boli ale aparatului digestiv şi prin boli ale aparatului respirator.
De asemenea, cele mai mari rate ale pacientilor externaţi din spitalele din România, în intervalul 2009-2018, corespund afecţiunilor cardiovasculare, respectiv 13,8% în anul 2018. Aceste date relevӑ importanţa accesibilitӑţii serviciilor medicale, precum şi a disponibilitӑţii locurilor în spitalele din Romania pentru pacienții cardiovasculari.
Context pandemic actual
Pandemia de COVID-19, pneumonia viralӑ, provocatӑ de virusul SARS-CoV-2, ce pânӑ în luna iunie 2020, infectase peste 8.000.000 de persoane, provocând peste 436.000 de victime la nivel mondial, dintre care 22.000 de infectӑri şi 1.400 de victime în România afecteazӑ deopotrivӑ persoane sӑnӑtoase, cât şi cu diferite afecţiuni preexistente. Persoanele care suferӑ de afecţiuni ale aparatului circulator reprezintӑ, însӑ, una dintre categoriile de risc, pe fondul complicaţiilor provocate de virus. În plus, la nivel naţional, o serie de spitale au fost selectate pentru a deservi bolnavii de COVID-19, iar altele ca spitale suport, ambele categorii de unitӑţi medicale luând măsuri în conformitate cu reglementările în vigoare pentru a preveni răspândirea infecției cu COVID-19. În aceste condiţii, una dintre cele mai vulnerabile şi mai numeroase categorii de pacienţi, atât din România, cât şi de la nivel mondial, se confruntӑ cu o dublӑ situaţie de risc: de a dezvolta o formӑ mai severӑ a infecţiei cu SARS-CoV-2, precum şi de a suferi o agravare a stӑrii de sӑnӑtate, potenţial ameninţӑtoare de viaţӑ, fӑrӑ a se adresa medicului. Motivaţiile pot pӑrea fireşti: teama de o posibilӑ infectare în contact cu mediul spitalicesc, inaccesibilitatea serviciilor medicale şi campaniile mediatice ce au indus o stare de panicӑ în cadrul grupurilor vulnerabile.
Informaţii utile – ce trebuie sӑ ştie persoanele care suferӑ de boli cardiovasculare
1. Dacӑ dumneavoastrӑ sau cineva cunoscut suferiţi de afecţiuni ale aparatului circulator este esențial sӑ menţineţi legӑtura cu medicul: telefonic, pe email, prin vizite la cabinet sau prin programӑri video - online, sӑ vӑ continuaţi tratamentul şi sӑ evitaţi, pe cât posibil, situaţiile ce vӑ pun sӑnӑtatea în pericol.
2. SARS-CoV-2 nu provoacă doar pneumonie virală, ci are implicații majore asupra sistemului cardiovascular. Pacienții cu factori de risc cardiovascular, indiferent de sex, însӑ în special cu vârsta înaintată, dar şi cu alte afecţiuni asociate precum diabet sau obezitate au fost identificați ca fiind populații deosebit de vulnerabile, cu morbiditate și mortalitate crescută atunci când suferă de COVID-19. În plus, virusul poate provoca diferite complicaţii cardiovasculare, de la leziuni cardiace, aritmii şi miocardite, la tromboembolism venos și pulmonar .
3. Este recomandat sӑ vӑ mӑsuraţi tensiunea arterială la domiciliu, atunci când sunteţi relaxat, şi sӑ urmaţi tratamentul dumneavoastrӑ pentru hipertensiune, conform indicaţiilor medicului curant. Întrucât hipertensiunea este o afecţiune tӑcutӑ, ce poate apӑrea la orice vârstӑ, cu o incidenţӑ mai mare la persoanele de peste 40 de ani, mӑsurarea periodicӑ a tensiunii şi vizita la medic vӑ pot salva viaţa. În contextul epidemiei de COVID-19 au existat anumite teorii conform cӑrora principalele clase de medicamente utilizate în tratamentul hipertensiunii ar putea favoriza infectarea cu SARS-CoV-2, prin utilizarea inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei (IECA) și a blocanților receptorilor de angiotensină II (A2RB/ARB). În acelaşi timp, studiile demonstreazӑ cӑ tratamentul hipertensiunii cu aceste tipuri de medicamente poate reduce riscurile de mortalitate şi necesitatea de spitalizare la persoanele cu pneumonie . Aşadar, Societatea Europeană de Cardiologie, Societatea Britanică de Cardiologie și Asociația Americană a Inimii, recomandă continuarea acestor tratamente , având efecte benefice bine cunoscute la nivel mondial, în paralel cu monitorizarea patologiei pacienților cu hipertensiune arterială și diabet zaharat.
4. Afecţiuni precum miocardita sau pericardita pot constitui factori de risc pentru pacienţii cu COVID-19, ca rӑspuns inflamator acut cauzat de infecţie asupra cordului. Acesta poate slӑbi funcţia cardiacӑ, provoca noi tipuri de boli cardiovasculare şi accentua afecţiuni precedente .
5. Pacienții aflați sub tratament imunosupresor, ca urmare a unui transplant cardiac, trebuie sӑ îşi continue medicația, reducerea dozelor fiind asociată unui risc crescut de respingere a transplantului. Orice modificare a tratamentului va fi efectuatӑ în urma consultului de specialitate şi a recomandӑrilor medicului curant.
Pentru o stare de relaxare şi stabilitate emoţională se recomandӑ exerciţiu fizic moderat, timp de 30 de minute pe zi, mese regulate, diversificate şi bogate în nutrienţi, hidratare cu apӑ şi sucuri naturale, evitarea consumului de zahӑr, sare, grӑsimi, tutun şi alcool, lectura şi terapia prin muzicӑ. Dacă vӑ simţiţi departe de cei dragi, luaţi legӑtura cu ei prin telefon, mesagerie scrisӑ şi online şi chiar întâlniri în timpul cӑrora sӑ pӑstraţi o distanţӑ de siguranţӑ, de 1,5 - 2 metri.
