Probioticele reprezintă microorganisme vii, care căptuşesc întregul tract gastro-intestinal, denumite și microbiom. Ele contribuie la absorbția de nutrienți, fiind considerate cea mai mare interfață imună cu mediul şi promovând rezistența împotriva agenților patogeni. Acestea pot preveni, ameliora sau scurta durata unor afecțiuni gastrice acute sau cronice la copii şi adulți, precum şi proteja intestinele împotriva efectelor nefaste ale administrării antibioticelor.
Alte zone de colonizare a bacteriilor responsabile pentru imunitate sunt nazofaringele, alături de vegetațiile adenoide, sau polipii. Aici există un echilibru între bacteriile bune şi cele posibil patogene, cele din urmă multiplicându-se în timpul episoadelor infecțioase.
Infecțiile respiratorii acute
Infecțiile virale ale căilor respiratorii superioare (IACRS) se manifestă prin strănut, obstrucție nazală şi rinoree, tuse, febră, dureri de cap şi dureri musculare. Acestea includ amigdalita, faringita, laringita, sinuzita, otita, anumite tipuri de gripă, răceala comună, şi afectează deopotrivă adulții şi copiii. Ele conduc la prescrierea necorespunzătoare a antibioticelor în practica pediatrică, acestea nefiind eficiente împotriva virusurilor, putând duce la dezvoltarea rezistenței bacteriene şi la perturbarea echilibrului microbiomului uman şi al rolului său imunitar.
Acțiunea probioticelor asupra imunității şi a infecțiilor respiratorii
Microbiomul este implicat în sinteza vitaminelor B1, B2, B6, B12, H şi a acidului folic, stimulând producția de peptide, substanțe cu rol antiinfecțios şi antiviral. De asemenea, probioticele ajută la stimularea sintezei imunoglobulinelor de tip A, susținând imunitatea. Astfel, ele joacă un rol esențial în lupta cu infecțiile respiratorii acute.
Studii recente realizate de cercetători din Finlanda, China, Japonia şi alte state au observat efectele benefice ale anumitor tulpini de probiotice în cazul IACRS. Unele dintre cele mai eficiente familii de probiotice, indiferent de categoria de vârstă a pacienților, sunt Lactobacillus rhamnosus GG, Lactobacillus plantarum şi Streptococcus salivarius, cu următoarele rezultate pozitive:
- Reducerea incidenței sau riscului de contractare a IACRS la copii;
- Scăderea duratei medii a IACRS şi numărul zilelor de absență sau concediu medical în cazul acestor afecțiuni;
- Diminuarea numărului de prescripții de antibiotice.
Efectele benefice ale probioticelor vin şi cu atenționări: solicitați sfatul medicului sau farmacistului în legătură cu afecțiunea pentru care doriți să luați probiotice, şi utilizați surse diversificate de alimentație (lactate şi legume fermentate controlat, sfeclă roşie) şi suplimente, pe bază de culturi vii.
