Carența de fier reprezintă unul dintre cei mai frecvenți factori de risc din punct de vedere al alimentației în timpul sarcinii și nașterii, dar și în perioada imediat următoare. Numeroase femei se confruntă cu această problemă imediat după naștere. Riscul nu o afectează doar pe mamă, ci și pe făt. Stările de anemie pot afecta grav dezvoltarea fătului. Ca urmare a creșterii volumului de sânge din timpul sarcinii și a depunerii de fier în țesuturile fătului, fierul este mult mai necesar în sarcină decât în mod normal.
Fierul este esențial pentru funcționarea organismului uman și trebuie asimilat zilnic prin hrană. Fierul este asimilat prin tractul gastro-intestinal, de unde este transferat mai departe în sânge. Zi de zi se pierd cantități mici de fier prin intestin, piele și rinichi. Dacă aceste pierderi nu sunt înlocuite, apar inevitabil și carențele de fier.
Fierul reprezintă o parte esențială din hemoglobină, celule roșii și eritrocite. Acestea transportă permanent oxigen, asigurând întregului organism cu cele 60-100 de miliarde de celule, elixirul vital. În plus, fierul se regăsește și în mioglobină și în numeroase enzime, implicate direct în asigurarea energiei necesare organismului. În corp sunt stocate între trei și cinci grame de fier. Printre aceste stocuri se numără proteinele hemosiderină și feritină, care se regăsesc în ficat, în măduvă, în splină și în musculatură.
Cum se manifestă carența de fier?
Principalele simptome ale unei carențe de fier sunt: oboseala, scăderea performanței, scăderea puterii de concentrare, durerile de cap, unghiile foarte fragile, tenul palid, colțurile uscate ale gurii, senzația de mâncărime în mâini și picioare, căderea părului, problemele respiratorii, predispoziție la infecții. Atunci când fierul lipsește din alimentație pentru o perioadă mai lungă de timp, stocurile din organism se golesc, iar simptomele se resimt abia atunci când este necesară formarea de noi celule roșii. Carențele de fier care se instalează treptat apar pe fondul unor leziuni, a hemoragiilor din tractul gatro-intestinal și în cazul femeilor, în timpul menstruației. O tulburare a asimilării de fier apare în timpul afecțiunilor gastro-intestinale, spre exemplu atunci când este produs prea puțin suc gastric sau când hrana consumată nu conține suficient fier.
Femeile – grupul de risc nr. 1
Ca urmare a menstruației, femeile cu vârsta cuprinsă între 12-50 de ani, sunt mai expuse riscului de a suferi de deficit de fier, comparativ cu bărbații: necesarul acestora fiind cu 50% mai mare decât restul populației. În timp ce bărbații au un necesar zilnic de fier de 10 miligrame, femeile necesită zilnic o cantitate de 15 miligrame de fier. De fapt, aproximativ 50% din femeile aflate la vârsta fertilității nu își asigură necesarul optim de fier. Multe dintre acestea nu consumă hrană suficient de bogată în fier pentru a-și acoperi stocurile de fier necesare, astfel că, în cazul unei sarcini, acestea sunt expuse unui risc dublu. Uterul aflat în expansiune, placenta și fătul au nevoie de oxigen pentru a se dezvolta. Astfel, în ultimul trimestru de sarcină, necesarul de fier este de 30 miligrame /zi, așadar o cantitate dublă față de cea normală. Nou-născutul este adus pe lume cu o rezervă de fier suficientă pentru 4 luni. În plus, sugarilor le este asigurat fierul prin laptele matern, care însă poate fi valorificat de aceștia numai în proporție de 50%. Necesarul de fier al unei mame în perioada de alăptare este de 20 miligrame /zi.
