Medicul pediatru este principalul sprijin atunci când vine vorba despre sănătatea copilului, oferind îngrijiri medicale în caz de boală, dar şi servicii de prevenire. El se asigură că cei mici se dezvoltă armonios, atât fizic cât şi psihic, recomandând părinţilor şi serviciile medicilor specialişti, cu alte arii de competenţă. Vine un moment în viaţa oricărei familii cu copii când trebuie să se adreseze medicului generalist, care va prelua sarcina de la pediatru. Când facem trecerea către medicul generalist şi cum gestionăm acest pas din dezvoltarea copiilor?
De la medicul pediatru la generalist
Pediatria studiază şi gestionează bolile copilăriei, de la naştere şi până în adolescenţă. Atunci când etapele de creştere s-au încheiat, sarcina îi revine medicului generalist, acesta având roluri şi responsabilităţi complexe în asigurarea sănătӑţii adulţilor. De la acordarea de prim ajutor în cazul situaţiilor de urgenţă, diagnosticarea şi tratarea pe termen lung a bolilor cronice, şi până la servicii de prevenire a bolilor. El este responsabil pentru trimiterea pacienţilor către medici cu alte specializări, recomandarea de investigaţii suplimentare, şi coroborarea rezultatelor pentru asigurarea unei bunăstări fizice şi psihice.
Când facem trecerea de la pediatru la medicul generalist?
În mod normal, medicii pediatri pot consulta şi tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 şi 21 de ani, mai ales atunci când există un istoric medical bogat sau când pacienţii se află sub tratament pentru boli cronice. Foarte multe familii se ataşează de medicul pediatru, chiar dacă tinerii au depăşit vârsta la care mai pot fi consideraţi copii. Însă, una dintre sarcinile pediatrului este şi aceea de a-şi îndruma pacienţii în alegerea unui medic dedicat adulţilor, fără a pune presiune pe familii. Atunci când tinerii sunt sănătoşi, merg şi singuri la controale periodice sau sunt deja responsabili de tratamentul pe care îl urmează şi de reînnoirea reţetei, se poate considera că sunt apţi pentru a face pasul spre alt medic.
Sfaturi pentru tranziție
Chiar dacă pare dificilă depăşirea unui nou prag al dezvoltării şi drumului către independenţa adolescenţilor, tranziţia către un medic generalist poate fi un semn de încredere în nivelul lor de maturitate. Aşadar, începeţi discuţia cu medicul pediatru şi cu copilul, încă de când acesta este la liceu, şi colaboraţi cu medicul pentru o tranziţie uşoară către generalist. Redactaţi un istoric al bolilor din familie şi din viaţa tânărului, accesibil copilului şi medicului. Încurajaţi responsabilizarea faţă de posibilele simptome ce transmit o problemă medicală, prezentarea pe cont propriu la medic, dar şi faţă de tratamentele în curs.
