Artele marțiale sunt sisteme de luptă și practici de autoapărare, dezvoltate și rafinate de-a lungul secolelor. Ele cuprind o gamă largă de tehnici, tradiții și filosofii și sunt adesea înrădăcinate în contexte culturale, istorice și filozofice, ce aparţin unor ţări precum China (Kung Fu sau Wushu, Tai Chi, Bajiquan), Japonia (Jiu-jitsu, Karate, Judo, Kendo, Aikido, Kenpo, Sumo), India, Korea. Noi tipuri de arte marţiale s-au dezvoltat şi culturi non-asiatice, precum Iran, Brazilia, Israel şi Franţa.
Artele marțiale sunt practicate atât de copii, cât şi de adulţi, beneficiile fiind multiple, de la dezvoltare spiritual şi încredere în sine şi până la obţinerea şi menţinerea unei condiţii fizice optime. Cu cât tinerii şi copiii au acces la acest set complex de practici, mai devreme în viaţă, cu atât beneficiile lor se vor manifesta mai profund, însă pot apărea şi o serie de dificultăţi şi provocări. Abordate corect, de copil, părinte şi instructor, acestea pot fi depăşite, pentru a se putea atinge niveluri superioare de performanţă fizică şi mentală, utile pe întreg parcursul vieţii.
Beneficiile practicării de arte marţiale de către copii
Diana Amza, psihoterapeut
Exercițiile specifice artelor marțiale conferă o dezvoltare fizică armonioasă copiilor, îmbunătaţind forța musculară, flexibilitatea, coordonarea și echilibrul. Cunoaşterea tehnicilor de autoapărare şi aplicarea lor într-un cadru organizat permit înţelegerea mai bună a propriilor capacităţi fizice, dar şi a respectului faţă de reguli şi de autoritatea unui instructor.
Artele marţiale sunt un sport individual, însă practicarea acestuia în cadrul unei clase le oferă copiilor oportunitatea de a colabora și interacționa unii cu alţii, dar şi de a conştientiza respectul față de colegi și adversari. Ei înţeleg şi aplică principii ale eticii precum şi responsabilitatea față de ei înșiși și față de ceilalți, dar şi controlarea impulsurilor şi o mai bună gestionare a emoţiilor.
Indiferent de tipul artelor marţiale practicate, micii cursanţi exersează tehnici de respirație şi de concentrare asupra unor stimuli complecşi, ceea ce îmbunătățeşte capacitatea copiilor de a se concentra.
Artele marțiale oferă numeroase beneficii psihologice copiilor care le practică, în special sub forma rezilienței și a dezvoltării morale.
Copiii pot descărca surplusul de energie și pot direcționa impulsurile agresive în mod acceptabil din punct de vedere social, în timp ce se raportează cu respect la autoritatea senseiului. Acest lucru permite dezvoltarea auto-controlului, facilitând abordarea flexibilă a propriilor impulsuri.
Mai mult, ei pot învăța cum să gestioneze frica, durerea și anticiparea durerii într-un mod sănătos și curajos. Atunci când lucrează cu un partener, copiii învață cum să gestioneze contactul dureros păstrând mentalitatea de luptător, dar și cum să se apere în limitele corectitudinii.
Artele marțiale oferă copiilor experiențe variate de câștig și de pierdere, astfel încât ei vor învăța să facă față emoțiilor diferite fără a renunța sau fără a se delăsa.
Cu alte cuvinte, valorile cu care cei mici vin în contact, prin artele marțiale, sunt de respect, curaj, autocontrol, reziliență, corectitudine, perseverență și echilibru în fața provocărilor – valori necesare pentru o viață adultă împlinită.
Antrenamentele pentru copii – echilibru între disciplină, cunoaştere de sine și socializare
Interviu cu Sorin Diaconeasa, antrenor kickboxing la C.S.ZANSHIN București, centură neagră 2 Dan
- De la ce vârsta pot începe copiii să meargă la antrenamente de arte marțiale?
Copiii pot practica artele marțiale de orice tip, de la 5-6 ani. În general, pot începe de la vârsta de la care pot face diferența între stânga și dreapta și acceptă autoritatea unui antrenor. Ei învață foarte repede, natural - în joacă, prin copiere și puterea exemplului.
- Care sunt principalele provocări întâmpinate de copii, familie și chiar de antrenor?
Antrenamentele înseamnă o rutină, prin repetarea anumitor tehnici până devin reflex. Pentru a preveni plictiseala inerentă, antrenamentul trebuie să fie captivant şi interesant, prin îmbinarea diferitelor jocuri de îndemânare. Pe de altă parte, cei mici trebuie să respecte autoritatea instructorului. Acceptarea disciplinei în sală se realizează cu ajutorul întregului grup, folosind exemple, recompense și respectul pentru fiecare în parte. Respectul pentru fiecare copil este esențial.
Copii se joacă și se luptă între ei din instinct. Marea provocare pentru ei este proportionalitatea forței cu care răspund unui eventul atac. Este o provocare și pentru antrenor, şi necesită răbdare în explicații, testarea în sală, în diferite situații şi, foarte important, feedbackul părinților.
Altă provocare vine din partea familiei: mulţi părinţi spun ”copilul meu vreau să practice arte marțiale, să nu se accidenteze la antrenament (să nu fie lovit de ceilalți) şi să învețe disciplina”. În majoritatea sporturilor apar accidentări și chiar mici lupte între copii, iar antrenorul face tot posibilul ca să prevină accidentările și să-i tempereze atunci când apar mici divergențe.
Principalele provocări întâmpinate de antrenor, familie și sportiv pot include gestionarea presiunii performanței, echilibrul între viața personală și cea sportivă, prevenirea și recuperarea accidentărilor, gestionarea emoțiilor și stresului, comunicarea eficientă între toți cei implicați și menținerea motivației și concentrării pe obiectivele stabilite.
- În ce constă un antrenament?
Antrenamentul pentru copii începe cu socializarea şi cu integrarea copilului în grup, pentru că el trebuie să se antreneze intr-un mediu plăcut. Copii sunt foarte sociabili și se ajută unul pe celălalt, chiar dacă există o competiție.
Etapele sunt: încălzirea, repetarea tehnicilor de bază, corectarea lor, pauze, mici jocuri de îndemânare, tehnici de autoapărare, şcoala căderii, exersarea tehnicilor lucrate cu partener.
Pentru ca o tehnică să funcționeze, trebuie repetată de foarte multe ori, până devine reflex. Volumul de muncă este foarte mare și rutina din spate poate dezarma elevii și chiar părinții, însă instructorul şi grupul pot susţine micii sportivi!
- Cum sunt examenele sau concursurile pentru copii si ce pot obtine in urma participarii?
Examenele de centură (grad) reprezintă recunoașterea nivelului de pregătire și a vechimii în arte marțiale. Centurile colorate creează o ierarhie și stimulează copiii să caute modele. Astfel, din dorinţa de a progresa, copiii realizează că, prin multă muncă și seriozitate, pot ajunge și ei să poarte prima centură, a doua...până la centura neagră, de acolo fiind alt început.
Pe de altă parte, competițiile de arte marțiale pentru copii sunt indicate cu moderaţie, începând cu meciuri ușoare de verificare. Spun aceasta, deoarece pentru un copil orice eșec are efect negativ uneori, făcându-l să abandoneze artele marțiale. De asemenea, fiecare succes pe care îl obțin ii motivează să continue și le dă încredere in ei! Fiecare luptă pierdută este doar un antrenament şi o etapă către victorie!
Competițiile pot avea atât efecte pozitive, cât și negative asupra copiilor. Pe partea pozitivă, acestea pot stimula dezvoltarea abilităților sportive, a spiritului de echipă, a disciplinei și a gestionării stresului. Totuși, pe partea negativă, competițiile intense pot genera presiune excesivă, anxietate și chiar scăderea încrederii în sine dacă cel mic nu reușește să îndeplinească așteptările sau să obțină rezultatele dorite. Competițiile trebuie să fie gestionate într-un mod echilibrat și să fie întotdeauna asociate cu o atitudine pozitivă și de susținere din partea adulților implicați.
Istorie, filosofie şi disciplină în artele marţiale
Dan Frigioiu, Shi Fu, Centura neagră 5 duan, stil Chang Quan tradițional
Artele marţiale reprezintă mai mult decat luptă. Wushu, chintesenţa artelor marţiale din China, se poate traduce atât prin ”arta luptelor”, cât şi prin ”arta de a controla violenţa”. În limba chineză veche caracterul utilizat pentru Wushu şi cel pentru dans este acelaşi, dansul marţial ocupând un loc important în pregătirea militară şi în ritualurile de la curtea împăraţilor chinezi. Artele marţiale s-au dezvoltat ca urmare a integrării unor seturi de credinţe şi filosofii specifice din confucianism, taoism, budism, a tradiţiilor şi practicii, timp de sute de ani, în temple shaolin, în China, sau de către războinicii samurai, în Japonia.
În artele marţiale japoneze, etica şi disciplina sunt extrem de bine reglementate şi transmise din generaţie în generaţie, pornind de la Bushido, ”Codul samurailor” sau ”Calea războinicului”, un întreg cod de conduită bazat pe principiile fundamentale ale samurailor: onoare, curaj, compasiune, sinceritate, loialitate, respect, onestitate, modestie, autocontrol.
Adevarata înțelegere a acestor principii esenţiale în artele marţiale, este practica însăşi.
