Diana Amza, Psihoterapeut
Începerea școlii, mai ales când are loc trecerea de la grădiniță la clasa pregătitoare, reprezintă pentru copii o provocare, atât prin faptul că are loc schimbarea mediului și a colegilor, cât și prin mesajele pe care aceștia le primesc de la adulți și așteptările față de ei.
Mulți copii, înainte de începerea școlii, trec printr-o perioadă ușoară de regresie. Poveștile pe care le aud de la părinți legat de începerea școlii, despre ceea ce înseamnă aceasta sau despre grijile adulților pot întreține în imaginația lor scenarii negative referioare la școală sau le pot alimenta ideea că nu sunt pregătiți să se descurce.
Unii copii pot chiar verbaliza faptul că își doresc să rămână mici mai mult timp, în timp ce alții pur și simplu vor reveni la comportamente tipice unor perioade de vârstă anterioară. Pandemia de coronavirus a dus la o accentuare a nivelului de stres în rândul copiilor, fapt observat în amploarea pe care au luat-o comportamentele regresive. Printre acestea se numără:
- suptul degetului;
- dorința de a sta mai aproape de părinte;
- dificultăți de somn și dorința de a dormi cu unul din părinți;
- tantrumuri sau ieșiri emoționale;
- renunțarea la anumite deprinderi pentru care aveau independență și solicitarea ajutorului (schimbarea hainelor, încălțat, spălatul pe dinți șamd.);
- agresivitate în comportament;
- refuz de a coopera/a realiza temele.
Cum fiecare copil este unic, aceste semne ale regresiei se pot manifesta variabil, indicând lupta lor interioară cu propriile emoții și căutarea unor strategii de rezolvare a problemelor cu care se confruntă, în acest caz – începerea unei noi etape de viață, marcată de intrarea în mediul școlar.
Deși părinții pot fi la rândul lor frustrați și îngrijorați, este bine de știut că perioadele de regresie sunt parte integrantă a dezvoltării oricărui copil și de cele mai multe ori trec pe măsură ce copilul capătă încredere în forțele proprii, cunoaște stimulii care anterior îi produceau teamă și își îmbogățește experiența directă cu aceștia într-un cadru iubitor și securizant.
Soluţii pentru pӑrinţi şi copii la început de şcoalӑ
1. Rămâneți calm chiar dacă apar comportamente de regresie. Nu respingeți copilul pentru solicitările sale și nu îl pedepsiți, ci răspundeți cu încurajare și compasiune.
2. Vizitați școala înainte de începerea activităților, pentru a putea obișnui copilul cu traseul până acolo și cu aspectul acesteia sau modul în care arată clasele. De asemenea, puteți stabili cu copilul și locul în care îl veți aștepta, dumneavoastră sau alt membru al familiei, pentru a-l duce înapoi acasă.
3. Ajutați copilul să anticipeze corect, în mod realist, ceea ce se va întâmpla la școală: programul orar și tipul de activități, așteptări de bază privind conduita la ore, regulile de igienă personală și de siguranță.
4. Recunoașteți faptul că trecerea de la grădiniță la școală sau reîntoarerea la școală poate fi uneori dificilă. Explicați copilului că este firesc să simtă un pic de anxietate când este într-o situație nouă. Acest lucru va rezona cu sentimentele copilului și se va simți înțeles. Oferiți afecțiune – îmbrățișări, atingeri compasive, încurajări – fără a induce posibilitatea renunțării la școală. Chiar dacă se simte disconfortabil la început, mersul la școală este ceva ce se va întâmpla și la care este nevoie să se adapteze. Manifestați încredere în școală și în capacitatea copilului de a se descurca.
5. Mențineți un program previzibil. Încurajați copilul să aleagă între activitățile din afara programului școlar, să decidă pentru sine sau să fie măcar implicat în organizarea timpului său liber. Având un control măcar parțial, copilul va fi mai puțin perturbat de ceea ce nu poate controla oricum (în acest caz, mersul la școală).
6. Încurajați legarea prieteniilor. Aflați care sunt noii colegi cu care copilul dumneavoastră se înțelege bine și organizați întâlniri în timpul liber.
7. Dacă observați faptul că nu se simte în largul său la școală, discutați cu educatorii/profesorii pentru a găsi modalități să îl implicați mai mult și să se simtă valorizat.
8. Descărcați tensiunile prin râs. Anxietatea și stresul se acumulează și în cazul copiilor – iar atunci când paharul se umple, se descarcă de obicei prin crize de furie, plâns sau supărare. Detensionați atmosfera periodic prin activități care îl fac pe copil să râdă sau să privească altfel situația, de la jocuri de cuvinte la alergături, gâdilat sau mici concursuri amuzante.
9. Trecerile de la o etapă de viață la alta sunt deseori marcate de acțiuni memorabile. Evenimentele majore, cu impact asupra identității individului, precum nașterea, majoratul, căsătoria, a deveni părinte – sunt de obicei însoțite de ritualuri de trecere în care persoana primește energia susținătoare a colectivului, încurajând asumarea noilor sale roluri. Discutați cu optimism și entuziasm despre experiența școlară, despre importanța acestei etape în viață. Marcați „tranziția” de la grădiniță la școală cu un eveniment în familie, prin care copilul să se simtă cinstit și încurajat, cu atât mai mult cu cât pandemia de coronavirus limitează posibilitatea organizării deschiderilor școlare festive.
