Imagistica creierului și analiza lichidului cerebrospinal sunt două dintre cele mai comune moduri prin care medicii pot detecta semnele precoce ale bolii Alzheimer la oameni. Testele sunt costisitoare și invazive, și nu sunt disponibile majorității celor expuși riscului la această afecțiune neurodegenerativă. Un test de sânge dezvoltat recent de către cercetătorii de la Școala de Medicină a Universității Washington, St. Louis, a arătat rezultate promițătoare în detectarea semnelor precoce ale bolii Alzheimer.
Boala Alzheimer apare din cauza acumulării de beta-amiloid, o proteină care se adună în plăci „lipicioase” pe creier (cele mai responsabile proteine fiind beta-amiloid 40 şi beta-amiloid 42). Aceste plăci afectează transmiterea semnalelor la nivelul celulelor creierului și pot duce la moartea celulelor. Simptomele experimentate de pacienţi includ pierderea memoriei, modificări ale dispoziției, halucinaţii și dificultăți în vorbire.
Beta-amiloid în sângele uman – un potențial răspuns?
Noul studiu, publicat în revista Neurology, a început cu o întrebare de bază despre producția de beta-amiloid și de ce plăcile de amiloid se dezvoltă pe măsură ce oamenii îmbătrânesc. Cercetătorii au urmărit măsura în care proteina beta-amiloid este îndepărtată din sistemul nervos central, având în vedere că aproximativ 50% din aceasta este transferată în mod natural, prin bariera hemato-encefalică, în sânge.
Pentru a valida ipotezele de lucru, au fost utilizate mostre şi analize imagistice provenite de la pacienţi fără deficienţe cognitive, pacienți cu deficit cognitiv minor şi pacienți diagnosticaţi cu boala Alzheimer, incluşi în baze de date internaţionale.
Descoperirile echipei au dezvăluit că testul de sânge a fost eficient în prezicerea prezenței beta-amiloidului în organism. În plus, atunci când cercetătorii au luat în considerare prezența unei anumite variante a genei APO ε4 – un factor genetic de risc, cunoscut pentru boala Alzheimer – alături de testul de sânge, au obținut un grad și mai mare de acuratețe pentru prezicerea bolii Alzheimer.
Aceste rezultate sugerează utilitatea unei astfel de analize de sânge, atât pentru screeningul persoanelor fără deficienţe cognitive, în sensul înscrierii lor în studiile clinice de prevenire a bolii Alzheimer, cât și pentru testarea persoanelor cu deficiențe cognitive deja instalate, pentru a se stabili tipul de demenţă existentă.
În ciuda omogenităţii pacienţilor incluşi în acest studiu, rezultatele sale validate ştiinţific sunt promiţătoare în sensul accesibilizării metodelor de diagnosticare a unor categorii mult mai ample de persoane ce pot fi afectate de această maladie.
