Lifestyle și sănătatea femeii Lifestyle și sănătatea femeii

Teoria Set-Point

08 Apr. 2016
Teoria Set-Point

Teoria Set-Point descrie capacitatea de reglare a greutatii corporale. Conform acestei teorii, fiecare persoana are o anumita greutate corporala, cu care se simte relativ bine si care se mentine constanta in conditii normale. Se face referire la punctul maxim al greutatii individuale prin termenul Set-Point. Valoare exacta este probabil innascuta, fapt pentru care nu poate fi influentata pe termen lung fara a atrage dupa sine probleme de sanatate. Aceasta inseamna ca organismul incearca sa mentina echilibrul pe care il considera normal, respectiv Set-Point.

Oscilatiile de greutate

Desi este posibila scaderea pe termen scurt a greutatii sub cea care corespunde valorii individuale Set-Point, pe termen lung greutatea va oscila inspre punctul de plecare, respectiv Set-Point. Se ajunge la o contra-regularizare, provocata de o pierdere in greutate prea accentuata. Acelasi principiu se aplica si in sens invers: odata cu incheierea unei cure foarte bogata in calorii, in metabolism se produc schimbari care pe termen lung conduc organismul la reluarea greutatii normale, respectiv Set-Point.

Ipotezele teoriei Set-Point nu sunt noi. Studiile stiintifice ale efectelor pe care le au scaderea  in greutate si alimentatia bogata in calorii asupra organismului si a starii de bine, dateaza inca din anii 50 si 60. O parte a acestor studii este considerata si in prezent ca fiind clasica.

Studii care atesta teoria Set-Point

Cel mai important studiu este probabil cel condus de Keys in anii 1950 in SUA. Scopul studiului a fost acela de a urmari efectele starii de foame asupra starii fizice si psihice. Au fost inclusi in studiu barbati tineri, sanatosi din punct de vedere psihic, cu o greutate medie. Durata studiului a fost de un an.

In timpul primelor trei luni, barbatii implicati s-au alimentat normal, conform propriilor obiceiuri alimentare. In urmatoarele sase luni, respectiv perioada de dieta, valoarea calorica a alimentatiei a fost redusa la jumatate. Prin aceasta reducere a valorii calorice, participantii au pierdut in medie 25% din greutatea corporala. In ultimele trei luni ale studiului, participantii au primit mese din ce in ce mai bogate caloric, efectul fiind de recastigare a greutatii corporale.

Și cei sanatosi isi schimba comportamentul

Pe langa schimbarile de greutate, rezultatele au demonstrat abateri surprinzatoare in comportamentul barbatilor: in perioada de dieta acestia erau foarte preocupati de mancare, reusind doar cu mari eforturi sa se concetreze si la alte aspecte. Și nu doar ca subiect de conversatie, ci si ca material de lectura. Unii au inceput sa lectureze carti de bucate, sa petreaca tot mai mult timp gandindu-se la ora mesei. S-a observat ca o parte dintre acestia petrec cate o ora la masa, in timp ce in mod normal, ar fi petrecut cateva minute.

In plus, starile emotionale inregistrate au fost dintre cele mai variate. Multi dintre participantii la studiu s-au dovedit a fi iritati, nervosi, chiar depresivi. Altii au pierdut interesul in contactele sociale, izolandu-se tot mai mult. Capacitatea de concentrare a scazut si ea semnificativ.

Pierderea senzatiei de foame

Acelasi principiu s-a observat si in ceea ce priveste capacitatea fizica a organismului.  Numerosi participanti s-au confruntat cu tulburari de somn, cu probleme de ordin gastro-intestinal. Rata metabolica de baza si consumul de energie a scazut cu circa 40%, fapt pentru care barbatii au pierdut mai putine kilograme decat era de asteptat ca urmare a scaderii valorii calorice.

In perioada de dieta, multi dintre participanti s-au confruntat pentru prima data cu consum compulsiv de hrana pentru care s-au simtit ulterior rusinati. Senzatia normala de foame, de satietate si apetit a avut de suferit in cazul celor mai multi dintre participanti. Problemele s-au mentinut o perioada si dupa sistarea dietei. In ultima parte a studiului, participantii au recastigat kilogramele pierdute, ajungand din nou la greutatea initiala.

Ce genereaza cresterea in greutate?

Un alt aspect analizat de studiul respectiv a fost acela al cresterii greutatii unei persoane in urma cresterii semnificative a consumului caloric zilnic si efectul asupra starii sufletesti. Acest studiu a fost derulat in 1968 de un grup american condus de Sims. 15 barbati au castigat in greutate intr-o perioada de sase luni, aproximativ 25% din greutatea corporala. La inceput, cei mai multi dintre participanti au castigat in greutate fara probleme.

Insa tendinta de crestere a cunoscut urmatorul parcurs: numai 4 barbati au castigat in greutate in mod semnificativ ca urmarea a exceselor alimentare (supliment de 1000 Kcal /zi). Restul participantilor a trebuit sa depuna eforturi enorme pentru a creste in greutate. Ca urmare a alimentatiei bogate in calorii, rata metabolica de baza a crescut semnificativ.

Greutatea initiala dupa o alimentatie in exces

Asadar, metabolismul consuma mai multe calorii, producand mai multa caldura si transpiratie. Se explica astfel mentinerea in limite a cresterii in greutate, crestere mult mai mica decat era de asteptat in conditiile alimentatiei hipercalorice. Trei dintre participanti nu au reusit sa castige in greutate valoarea de 25% din greutatea organismului, propusa la inceputul studiului.

Dupa incheierea fazei de exces alimentar, majoritatea participantilor au slabit cu usurinta, ajungand din nou la greutatea initiala. Numai doi dintre barbatii analizati si-au mentinut greutatea in exces; in cazul celor doi, existau probleme de supraponderabilitate inca dinaintea inceperii studiului, fapt care le-a si permis castigarea fara probleme a kilogramelor in plus.

Fapt: teoria Set-Point

Rezultatele sustin teoria set-point, potrivit careia greutatea individuala a organismului este determinata in mare parte biologic. Dietele nu reprezinta o solutie eficienta pe termen lung pentru reglarea greutatii, deoarece mecanismele metabolice specifice contrabalanseaza efectul dietelor, ”aparand” valoarea set-point, respectiv greutatea este stabilizata la valoarea initiala.

Mesele neregulate, posturile, impulsurile alimentare, anorexia, consumul de laxative si de reducere a apetitului afecteaza senzatia naturala de foame si de satietate. De aceea, este posibil ca si in cazul persoanelor sanatoase (cu obiceiuri alimentare normale) sa apara simptomele unei tulburari alimentare in cazul urmarii unei diete drastice.

Ingerasul imunostimulent sirop, 200 ml, Dacia Plant
Ingerasul imunostimulent sirop, 200 ml, Dacia Plant
Preț întreg 1781 lei
Preț cu card Alphega 0000
Economisești 0000

Comunități