Calitatea somnului este crucială pentru sănătatea sistemului imunitar, pentru menţinerea unei greutăţi corporale optime, pentru prevenirea diabetului, a bolilor hepatice şi cardiovasculare. Recomandările medicilor cu privire la numărul de ore de somn variază: 16-18 ore pe zi pentru sugari, 9-11 ore pe zi pentru copii şi adolescenţi, şi 7-9 ore pe zi pentru adulţi. Motivul principal al necesităţii somnului este însă dezvoltarea şi sănătatea creierului uman.
Anatomia somnului
Creierul are un rol fundamental în timpul somnului. Prin intermediul diferitelor sale elemente: talamus, hipotalamus, trunchi cerebral, glanda pineală, creier bazal şi amigdala cerebrală, creierul controlează activitatea întregului organism, creşte producţia de melatonină, în timpul nopţii, transmite semnale relaxante către muşchi şi inhibă posibile mişcări ce pot apărea în timpul viselor. Creierul creează visele transmiţând imagini, sunete, senzaţii şi emoţii, procesate apoi de amigdala cerebrală, activă în timpul fazelor de visare.
Beneficiile somnului pentru creier
Creierul îşi continuă activitatea şi în timpul somnului, însă undele cerebrale emise sunt diferite de cele din starea de veghe, ceea ce îi permite autoreglarea şi crearea de noi conexiuni neuronale. Somnul are o funcţie restauratorie pentru creier, permiţându-i eliminarea toxinelor acumulate în timpul zilei şi reducerea inflamaţiei. Somnul susţine memoria, prin funcţiile de fixare şi procesare a informaţiilor primite în starea de veghe, faciliteazӑ procesul de luare a deciziilor, dezvoltă imaginaţia, permite o mai bună gestionare a stresului şi contribuie la prevenirea instalării depresiei şi anxietăţii.
Tulburările de somn şi declinul cognitiv
Tulburările de somn pot influenţa gradul de recuperare al legăturilor neuronale şi crearea de plăci beta-amiloide, responsabile pentru demenţa cerebrală. În acelaşi timp, insomniile sunt frecvente în rândul vârstnicilor afectaţi de boli precum Alzheimer sau Parkinson. Cercetătorii caută să înţeleagă legătura dintre insomnie şi declinul cognitiv, pentru a putea stabili dacă aceasta influenţeazӑ instalarea demenţei sau este o cauză a bolii, pentru a putea controla mai bine factorii de risc.
Sugestii pentru un somn mai bun:
- creaţi un program zilnic de somn;
- faceţi mişcare fizică minimum 30 de minute zilnic, cu minimum 2 ore înainte de culcare;
- evitaţi fumatul, consumul de cofeină şi alcool înante de somn;
- relaxaţi-vă prin meditaţie, mindfulness, respiraţie profundă, o baie caldă, lectură;
- creaţi un mediu liniştit şi întunecat în dormitor;
- lecturaţi o carte, în loc să vă străduiţi să readormiţi în cazul unei insomnii.
