Ce este salvia?
Salvia aparține alături de alte 900 de plante uneia dintre cele mai variate familii de plante, însă numai salvia propriu-zisă (Salvia officinalis) numită și salvia de gradină, de bucătărie sau salvia medicinală și-a câștigat locul în gastronomie și tratamentele naturiste. Denumirea latină (salvare = a salva, a trata; salvus = a fi sănătos) face referire la efectul benefic al acestei plante, cunoscut încă din Antichitate. Romanii au adus salvia în Europa, peste Alpi, unde s-a răspândit în special în grădinile din jurul mânăstirilor, fiind apreciată pentru efectele terapeutice.
Substanțele active din salvie
Frunzele de salvie pot fi recoltate de-a lungul întregului ani, însă plantele conține cele mai multe substanțe benefice chiar înainte de înflorire. Înaintea iernii, tufa de salvie poate fi tăiată și uscată, reușind să își mențină aroma timp îndelungat.
Mirosul intens, specific al salviei se datorează uleiurilor eterice (între 1% și 2,5%), în special thujon, cineol și borneol. La acestea se adaugă și camfor, taninuri, glicozida, acizi și o substanță cu efect estrogen.
Proprietățile terapeutice ale salviei
Chiar dacă thujonul care se regăsește în salvie poate provoca halucinații dacă este consumat în cantități mari. Salvia este o plantă medicinală și un condiment versatil. Solubilitatea thujonului în apă este foarte restrânsă, regăsindu-se în ceaiul de salvie în cantități foarte mici.
Salvia are următoarele proprietăți:
- antibacteriane
- antispastice
- antinevralgice
- tonic gastric
- inhibitor împotriva infecțiilor
- stimulează vindecarea plăgilor
- regularizează menstruația
- detoxifierea sângelui
Proprietăți benefice numeroase asupra sănătății
Salvia este un foarte bun remediu împotriva tusei, a transpirației, a apetitului scăzut dar și a problemelor gastro-intestinale. Inhalațiile cu vapori de salvie curăță tenul gras, plin de impurități. Ceaiul de salvie are un efect de prevenire împotriva infecțiilor, spre exemplu în sezonul gripelor. De asemenea este foarte benefic în tratarea diabetului și pentru gargara în tratarea infecțiilor cavitații bucale și a amigdalelor.
Ceaiul de salvie nu este recomandat în timpul sarcinii și al alăptării, deoarece are un efect inhibator împotriva producției de lapte. Acest fapt este apreciat atunci când producția de lapte este prea mare sau când se dorește sistarea alăptării. Așadar, mamele cu o producție normală de lapte ar trebuie să evite consumul de cea de salvie pe perioada alăptării.
Salvia ca verdeață în bucătărie
În gastronomie sunt preferate frunzele de salvie verde, însă datorită aromei foarte puternice, aceasta trebuie dozată cu atenție. Salvia prelungește valabilitatea preparatelor și are un efect tonic asupra stomacului. Tocată fin, salvia poate fi adăugată în supe, garnituri, legume chiar înainte de servire. Inclusiv preparatele de roși, salate și pește, de pasăre, cartofi, pizza și diferite uleiuri, carnea de vânat, vită și miel devin mai aromate prin adăugarea salviei.
Rețetă pentru ceai de salvie
Opăriți 1 linguriță de frunze de salvie verzi sau uscate cu ¼ litri de apa fierbinte și lăsați infuzia acoperită timp de 10 minute. Ceaiul de salvie nu trebuie consumat pe termen lung și nu trebuie depășită cantitatea de 2-3 căni /zi, deoarece în cazul supradozelor sunt posibile simptome de intoxicație. De asemenea, ceaiul de salvie trebuie evitat și în timpul sarcinii și de către persoanele care suferă de afecțiuni renale. Pentru un efect sporit împotriva infecțiilor orale și ale amigdalelor, amestecați ceaiul de salvie cu ceai de mușețel și repetați gargara de câteva ori pe zi.
În solurile uscate, însorite din gradină, tufele de salvie pot atinge și jumătate de metru.
Pentru revigorarea plantei, tăierile trebuie efectuate cât mai devreme primăvara.
În lunile de vara iunie-august, salvia înflorește în culori care variază de la albastru, roz, chiar și albe. Este rezistentă la frig doar moderat, astfel că salvia ar trebui protejată pe perioada iernii.
