Alimentația poate influența crizele de astm
Aşa cum alimentația joacă un rol esențial în afecțiuni cardiovasculare, diabet, obezitate, chiar şi în boli neurologice, trebuie să ştiți că dieta pe care o urmați sau excepțiile de la aceasta pot ameliora, sau, dimpotrivă, agrava simptomele astmului.
În procesul metabolic, alimentele au nevoie de oxigen pentru a fi transformate în energie. Diferența dintre carbohidrați şi grăsimi, sau acizii graşi, este aceea că, pentru cei dintâi, organismul are nevoie de mai mult oxigen pentru a-i descompune, aceştia producând şi mult dioxid de carbon, în timp ce grăsimile produc mai puțin dioxid de carbon pentru cantitatea de oxigen consumată. Astfel, o dietă săracă în carbohidrați, dar bogată în grăsimi sănătoase, vă va ajuta în procesul de respirație.
Alimente şi suplimente care ajută în lupta cu astmul
Vitaminele A, D şi E şi mineralele, precum magneziul, îmbunătățesc sănătatea plămânilor şi reduc riscul de crize astmatice. Le găsiți în morcovi, cartofi dulci, vegetale cu frunze verzi, broccoli, avocado, somon, lapte, ouă, semințe de dovleac, migdale şi chiar ciocolată neagră sau le puteți procura din suplimente alimentare.
S-a demonstrat că fructe precum merele şi bananele susțin funcționarea plămânilor, scăzând riscul de astm şi respirație şuierătoare în cazul copiilor.
Alimentele antiinflamatoare şi antioxidante contribuie la reducerea inflamației cronice a căilor respiratorii, cu condiția să nu fiți alergici la unele dintre ele. Acestea sunt: semințele de in, o sursă importantă de acizi grași omega-3 şi antiinflamatori; rodiile şi fructele de pădure, bogate în fibre, vitamine şi antioxidanți.
Două condimente cu puternic rol antiinflamator, ghimbir şi turmeric, pot fi incluse în alimentația zilnică în diferite forme: băuturi calde sau reci, salate, alimente preparate termic.
Alimente de evitat
Există, de asemenea, o serie de substanțe ce pot provoca intensificarea simptomelor astmului, ducând până la crize ce necesită utilizarea de inhalatoare, sau alte medicamente:
- Sulfiții, conservanți care se găsesc în vin şi în anumite fructe uscate;
- Alimente care produc gaze: leguminoase, varză, ceapă, usturoi, băuturi carbogazoase;
- Alimente bogate în acid salicilic: fructe uscate, condimente (curry, ienibahar, anason, ardei cayenne, mărar, scorțișoară, cuișoare, muștar, chimen), alimente procesate;
- Ingrediente artificiale: conservanți, coloranți, arome.
Dacă ați fost diagnosticat cu astm sau aveți crize astmatice, cu respirație şuierătoare, dificultate de a respira, dar şi cu alergii alimentare, este esențial să aveți în vedere riscurile la care vă expuneți atunci când consumați alimente cu potențial alergen.
