Atât glutenul, cât şi lactoza sunt compuşi ai unor alimente de bază. Glutenul, proteină regăsită în cereale precum grâu, secară şi orz, nu se găseşte în orez, ovăz, sorg, mei, hrişcă, porumb şi quinoa. Unele persoane pot suferi de boală celiacă, intoleranţă sau sensibilitate la gluten, manifestate prin balonare, dureri de stomac, diaree, dar şi eczeme, dureri de cap şi articulare, oboseală cronică şi depresie, ce necesită renunţarea la gluten.
Lactoza este o glucidă existentă în laptele mamiferelor, în diferite concentraţii, și este descompusă, la nivel intestinal, prin acţiunea enzimei lactază. Atunci când există deficit de lactază, descompunerea nu are loc, iar efectele resimţite sunt de spasme abdominale, balonare şi diaree. Mai mult de 50% dintre adulţi nu mai secretă o cantitate suficientă de lactază şi renunţă la consumul de lactate. Totuşi, brânzeturile maturate, smântâna slabă sau brânza tip ricotta şi mozzarella conţin o cantitate foarte mică de lactoză.
Renunţarea la gluten – riscuri pentru sănătate
În afara persoanelor cu intoleranţe la gluten, foarte mulţi oameni aleg să renunţe la cerealele care îl conţin, pentru că acest lucru poate susţine: scăderea inflamaţiei cronice în organism, scăderea în greutate şi reducerea riscului de a dezvolta boli mentale.
Pe de altă parte, renunţarea la gluten poate creşte riscul de deficienţe nutriţionale, lipsă de energie şi creştere în greutate. Cerealele integrale şi produsele alimentare derivate conţin: fier, calciu, folaţi, vitaminele din grupa B. Organismul poate fi privat de un aport important din aceşti nutrienţi şi va necesita suplimentarea sau înlocuirea atentă a surselor în alimentaţie. De asemenea, renunţarea la gluten determină pierderea unei cantiţăți mari de fibre alimentare, care pot fi suplimentate prin consumul de leguminoase, nuci si alţi sâmburi ori cereale integrale fără gluten, pentru a preveni bolile cardiovasculare.
Renunţarea la lactoză – riscuri pentru sănătate
Renunţarea la lactoză este necesară persoanelor cu intoleranţă sau alergie la lactoză. Atât cei care aleg să făcă acest pas din considerente medicale, cât şi cei care doresc să renunţe din motive personale, trebuie să ştie că dieta fără lactate poate avea anumite riscuri. Aceasta, deoarece lactatele conţin o cantitate considerabilă de calciu și vitamina D. Deficitul lor creşte riscul de osteoporoză și de fracturi, mai ales la persoanele cu vârsta de peste 40 de ani. Proteinele, vitamina B2 şi fosforul din lapte sunt nutrienţi de care organismul are nevoie pentru a-și putea îndeplini funcţii de bază. Leguminoasele, legumele cu frunze verzi, cerealele integrale, ouăle, carnea şi peştele sunt surse ce pot substitui nutrienţii din lactate.
