Unii sunt convinși că funcționează, alții îl consideră inutil, iar adevărul este undeva la mijloc – regimul disociat constituie una din numeroasele metode de alimentație rațională și sănătoasă. Aspectul referitor la sănătate, atât de discutat în urmă cu 70 de ani privind evitarea acidității în exces din organism, prin separarea strictă a proteinelor și a carbohidraților, a fost între timp demontat.
Dieta disociată a lui Hay: evitarea acidității în exces
Pâine cu cartofi? Cartofi cu brânză? Potrivit dietei disociate, aceste combinații nu sunt permise. Medicul american Howard Hay era de părere că boala renală de care suferea fusese rezultatul unei acidități în exces din organism ca urmarea a combinării nepotrivite a alimentelor.
Alimentele cu conținut de proteine, precum produsele lactate și carnea nu ar trebui combinate cu alimente bogate în carbohidrați cum ar fi cerealele. Potrivit teoriei acestuia, combinarea nepotrivită a alimentelor face imposibilă descompunerea completă a hranei. De aici ar rezulta procese de fermentare, aciditate în exces și în final bolile cronice. Dr. Hay și-a modificat drastic regimul alimentar, separând alimentele care formează acizi de cele care formează baze, metodă în urma căreia starea acestuia de sănătate s-a îmbunătățit. A început să își trateze la fel și pacienții, parțial cu un succes deosebit .
Dieta disociată este folosită și în prezent nu numai de persoanele care doresc să slăbească, dar și ca metodă de tratament a afecțiunilor metabolice. La fel ca și alte diete disociate, și dieta Hay recomandă împărțirea alimentelor consumate într-o zi sub următoarea formulă: două treimi de alimente bazice și o treime de alimente acide.
Fructele și legumele sunt clasificate în clasa produselor bazice, cele cu conținut de amidon și zahăr precum cartoful și cele bogate în proteine precum mezelurile, carnea și peștele aparțin clasei celor acide.
Teorie controversată din punct de vedere științific
Oamenii de știință au demonstrat că digestia și asimilare tuturor nutrienților se produce în mediul neutru-bazic al intestinului gros. Organismele sănătoase își mențin gradul de aciditate la o valoare relativ constant, indiferent de alimentele pe care le consumăm. Inclusiv acidul hidrocloric puternic precum acidul gastric care ajunge în intestin este neutralizat, fără ca organismul să fie hiperacidifiat. Acidoza (hiperaciditatea) este posibilă în cazul unor tulburări metabolice precum diabetul. Aceste probleme trebuie tratate prin dietă sub observație medicală.
Din punct de vedere al digestiei, separarea carbohidraților de proteine este inutilă. În plus: o separare completă este aproape imposibilă de-a lungul zilei. Aproape toate sortimentele de cereale, legume și fructe conțin pe lângă carbohidrați și proteine. Separarea carbohidraților de proteine are și dezavantaje: pentru consumul de preparate fără carbohidrați, organismul folosește o parte din proteine pentru obținerea de energie, în loc să o folosească pentru generarea de structuri în organism.
Avantajele dietei disociate
În ciuda criticilor, multe persoane care doresc să adopte o dietă alimentară rațională, au șansa unui start sănătos prin dieta disociată, deoarece se impune consumul unei cantități mari de fructe și legume și o reducere semnificativă a cărnii și grăsimilor. Astfel, scăderea în greutate devine mai simplă. În plus, zahărul, produsele din făină albă și produsele procesate sunt tabu pentru această dietă. Persoanele care însă nu doresc să renunțe la alimentele de bază precum pâinea, cerealele, laptele, produsele lactate și ouă, se pot hrăni sănătos prin metoda Hay.
De reținut că anumite combinații de carbohidrați și proteine sunt foarte eficiente. Succesul acestui regim disociat se explică prin alimentația preponderent vegetariană cu foarte multă hrană crudă și puține grăsimi.
