Lucrul în aer liber în perioadele de căldură extremă poate provoca disconfort, stres termic sau boli induse de căldură. Încălzirea globală determină și în România creşterea temperaturilor pe timpul verii. Care este impactul asupra oamenilor ce lucrează sau petrec mult timp în aer liber? Există difererenţe în funcţie de gen sau de numărul de ani de expunere la temperaturi extreme? Cum ne putem proteja de căldura excesivă?
Factori de risc
Potrivit unei cercetări realizate în SUA, pe date provenite din perioada 2011 - 2018, numărul accidentelor de muncă şi a bolilor nonfatale determinate de căldura extremă a crescut peste media naţională. Din cauza valurilor de căldură tot mai intensă, toți oamenii care lucrează afară, pe străzi, în grădini sau în agricultură, sunt expuși riscului. De asemenea, cercetătorii au observat că la începutul studiului, în 2011, între 26 şi 50% dintre persoanele afectate erau femei. În timp ce, în 2018, procentul acestora ajunsese între 42 şi 86%.
Un alt aspect ce trebuie luat în considerare este cel al anilor de muncă petrecuți în condiţii de temperaturi extreme. Numărul accidentelor și bolilor induse de căldură a crescut pe măsură ce lucrătorii aveau o vechime mai mare de cinci ani, faţă de cei cu cel mult un an. Acest lucru se poate datora faptului că angajații cu mai mulți ani de serviciu au o percepție redusă asupra riscului, sau ar putea fi un efect cumulativ al anilor de expunere cronică la căldură asupra sănătăţii lucrătorilor în aer liber.
Căldura extremă şi pericolul pentru sănătate
De la crampele termice care apar ca urmare a efectuării activităților fizice într-un mediu cu temperaturi ridicate, și până la epuizare termică determinată de pierderea de apă şi sare din organism, sau hyponatremia, cauzată de consumul excesiv de apă şi eliminarea sodiului din corp, căldura extremă poate afecta întregul organism.
În cazuri grave, bolile sau accidentele induse de căldură pot provoca leziuni extinse la toate țesuturile și organele, perturbând sistemul nervos central, mecanismele de coagulare a sângelui și funcțiile ficatului și rinichilor. În aceste cazuri, sunt necesare perioade extinse de recuperare.
Măsuri de prevenire, pentru persoanele care lucrează mult timp în aer liber
- Pauze frecvente în locuri răcoroase sau umbrite, plus consum moderat de apă;
- Aplicarea loţiunilor de protecţie solară, la fiecare două ore, şi purtarea ochelarilor de protecţie, pălăriilor şi hainelor acoperitoare;
- Schimbarea programului de lucru, pentru a se evita intervalul orar 11:00 - 16:00;
- Atenție la simptome, precum ameţeli, confuzie şi dureri de cap, senzaţie de greaţă şi vomă, crampe musculare, paloare tegumentară. Dacă le observaţi, adăpostiţi-vă la umbră şi sunaţi medicul!
