Călătoria înseamnă cunoaştere, şi ce poate fi mai fascinant şi emoţionant, în acelaşi timp, decât cunoaşterea rădăcinilor noastre? Vă propunem să explorăm muzeele satului din România. Vom porni din cea mai nordică zonă a ţării şi vom călători în sensul acelor de ceasornic, prin regiunile istorice ale României, punctate ici-colo de câte un muzeu al satului, ce îşi deschide porţile şi ne invită pe uliţele sale.
România şi muzeele satului
Muzeul Satului Bucovinean, situat chiar lângă Cetatea de Scaun a Sucevei, reflectă organizarea complexă a satului tradițional din Bucovina şi arhitectura vernaculară a locuinţelor. Gospodăriile cu case și anexe sunt umbrite de arbori bătrâni şi amplasate pe ulițele satului, cu biserica și clopotnița, crâșma și școala în centrul comunității. Pe valea pârâului se află instalațiile hidraulice, iar atelierele tradiționale organizate aici servesc ca școli pentru copii și turiști.
Muzeul Satului Vrâncean, localizat la intrarea în Crângul Petreşti, în apropiere de Focşani, are gospodării şi instalaţii din Vrancea, organizate pe gospodării din zona montană, de deal şi de şes, casa din Nereju fiind una dintre cele mai vechi, ridicată la 1780. O activitate specifică pentru zona Vrancei este viticultura, aşadar veţi regăsi aici crame din secolul XIX din Odobești, Cotești şi Cândeşti.
Traversăm Dunărea şi ajungem în nordul Dobrogei, unde, în apropeire de Tulcea, se află Satul Pescăresc Tradițional. Aici, cele câteva căsuţe tradiţionale, acoperite cu stuf din Delta Dunării, un bufet, o cherhana şi mori de vânt sunt aliniate de-a lungul a 3 uliţe, ce simbolizează cele trei braţe ale Dunării: Sfântu Gheorghe, Sulina şi Chilia. Ceva mai la sud, în satul Enisala, se află Muzeul satului nord-dobrogean, o gospodărie țărănească ce cuprinde casa cu chiler şi anexele sale.
După aproximativ 300 de kilometri şi 4 ore de mers cu maşina, ajungem la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” din Bucureşti, inaugurat în anul 1936 de către părintele sociologiei româneşti, Dimitrie Gusti, în prezenţa Regelui Carol al II-lea. Muzeul expune gospodării, biserici şi troiţe, şcoli şi alte construcţii comunitare, mori şi instalaţii de pe întreg teritoriul ţării. Anual, se organizează aici o multitudine de evenimente, târguri, concerte şi expoziţii, despre care puteți afla de pe pagina de web a muzeului.
Un muzeu unic, ce îmbină cultura familei Golescu cu cea a ţăranului dedicat cultivării pământului, este Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti. Odată ce treceţi pe sub foișorul de pază, unde, în anul 1821, a poposit Tudor Vladimirescu, şi unde este expus steagul oștirii lui Tudor, veţi putea vizita Școala Liberă Obştească, înființată de banul Radu Golescu pentru copiii din sat şi Conacul familiei Golescu, care găzduieşte tronul celor patru regi ai României și biroul lui Carol I. Mai departe, veţi întra în lumea satului românesc, cu gospodării aduse din multe zone ale României, toate respectând tematica viticulturii şi pomiculurii.
Continuăm periplul şi ajungem la Muzeul Satului Vâlcean, din comuna Bujoreni, unde, pe dealul molcom şi pitoresc ce se înalţă deasupra Oltului, se întind uliţele cu case ţărăneşti, porţi specifice nordului Olteniei, mori, Cula Bujoreanu, Hanul lui Bogdan, şcoli şi ateliere meşteşugăreşti, cea mai veche construcţie fiind o casă înălţată acum mai bine de 200 de ani.
Vizităm Muzeul arhitecturii populare din Gorj, la Curtișoara, ce cuprinde monumente de arhitectură și tehnică populară din Gorj, dar şi una dintre cele mai frumoase cule din zonă: Cula Tătărescu, monument din secolul al XVIII-lea. Apoi mergem la Timişoara şi vizităm Muzeul Satului Bănăţean, unde se află gospodării româneşti, dar şi ale minorităţilor care locuiesc de sute de ani în zonă: germani, sârbi, maghiari, alături de care, specific muzeului, veţi putea vedea oloiniţe, instalaţii de presare a seminţelor pentru producerea uleiului.
Intrăm în Transilvania, mergând direct la Parcul Etnografic Naţional „Romulus Vuia” din Cluj Napoca, primul muzeu al satului în aer liber din România, înfiinţat la 1 iunie 1929. Muzeul găzduieşte multe gospodării ale moţilor, inclusiv una dintre primele construcţii transferate în muzeu în anul 1929: Casa moţului Văsar din Vidra, Alba. Apoi, în Maramureş, unde se află două muzee în aer liber: Muzeul Satului din Baia Mare şi Muzeul Satului Maramureşean din Sighetu Marmaţiei. Ambele sunt muzee regionale, care prezintă gospodării din zona Maramureşului, cu animale, instalaţii, căpiţe de fân şi alte acareturi.
Coborând spre centrul ţării, vizităm şi Muzeul ASTRA din Sibiu. Probabil unul dintre cele mai întinse muzee în aer liber din România, unde poți petrece câteva ore, plimbându-te pe aleile şerpuitoare şi aruncând priviri curioase în casele ţăranilor de altădată. Muzeul îşi păstrează farmecul, indiferent de anotimp, iar priveliştea asupra morilor de pe malul lacului este inconfundabilă.
Mai puţin cunoscute şi promovate, mai micuţe şi mai discrete sunt muzeele satului din judeţul Mureş: Muzeul Etnografic „Anton Badea” din Reghin, cu cele câteva gospodării amenajate tradiţional şi exponate ce spun povestea locului şi a obiceiurilor zonei de munte, Muzeul Satului Chibed şi Muzeul Satului din Veţca, ambele din Mureș, două case ţărăneşti ce înglobează tot ce înseamnă tradiţie şi meşteşug local.
În judeţul Harghita găsim gospodării tradiţionale, care au devenit veritabile muzee ale satului în Cristuru Secuiesc şi Bisericani, datorită colecţiilor de artefacte, unelte şi alte obiecte din comunităţile locale expuse aici. Similar, în judeţul Covasna găsim muzee ale satului în: Valea Zălanului, Arcuş, Cernat şi Zăbala, fiecare cu specificul său.
Descoperire plăcută,
Echipa i-Tour
