Dr. Mariana Olingheru
Medic Specialist Medicină de Familie
Specialist în Fitoterapie şi Apiterapie
Un experiment efectuat în 2007 de cercetători americani a schimbat viziunea despre moștenirea genetică. Un lot de șoricei cu blană galbenă a fost modificatgenetic ca să aibă genele implicate în obezitate. Aceștia au fost hrăniți cu legume și zarzavaturi verzi. Puii acestor șoricei au ieșit cu blăniță maro și cu greutate normală. În urma acestui experiment, cercetătorii au ajuns la concluzia că factorii de mediu pot modifica expresia genetică.
Moștenire genetică sau stil de viață?
Materialul genetic cu care ne naștem îl moștenim de la părinți. Avem oare înscrise încă de la naștere în ADN bolile și sănătatea noastră? Cercetările ultimelor decenii au dovedit că bagajul genetic se poate modifica prin raporturile cu mediul înconjurător.
Genetica nu funcționează într-o singură direcție
Pe parcursul vieții, materialul genetic poate fi modificat prin interacțiunea cu factorii de mediu în ambele sensuri: atât în sens patologic, de generare a anumitor boli, cât și în sens protectiv, de evitare a unor boli. Nu suntem victime ale moștenirii noastre genetice, ci avem capacitatea de a ne influența sănătatea prin alegerile pe care le facem.
Putem avea de la părinți genele care predispun la hipertensiune arterială, diabet zaharat, obezitate sau cancer, însă acestea pot să nu se exprime. De asemenea, putem să nu avem o predispoziție genetică pentru aceste afecțiuni și, totuși, să ajungem să suferim de aceste boli.
Expresia genelor depinde de mediul în care trăim (poluare, noxe toxice, radiații), de alegerile pe care le facem (fumat, alcool, nopți albe etc.), de gândurile pe care le avem, de nivelul de activitate fizică și foarte important: de ceea ce mâncăm.
Nutrigenomica - ce mâncăm ne influențează genele
Nutrigenomica este un domeniude cercetare nou care analizează modul în care nutrițiaafectează exprimarea genelor. Este bine cunoscut și a fost îndelung studiat de cercetători în nutriție faptul că unele alimente afectează negativ sănătatea. Odată cu nutrigenomica însă, medicina a făcut un mare pas înainte prin descoperirea faptului că anumiți nutrienți pot să activeze genele care blochează bolile și să facă inactive genele care provoacă îmbătrânirea accelerată și îmbolnăvirea.
Cu alte cuvinte, alimentele pe care le consumăm ne influențează genele și ne pot îmbolnăvi saune pot vindeca, iar acest lucru depindeatât de aliment, cât și de genotipul persoanei respective.
Dacă facem alegerile corecte, putem evitaanumite boli la care suntem predispuși, putem să ne simțim mai bine și să arătăm mai tineri.
Nutrigenomica oferă o altă perspectivă asupra îmbătrânirii și poate fi o soluție pentrucombaterea unor boli precum diabetul, bolile de inimă și cancerul.
Diferența dintre nutriționism și nutrigenomică este aceea că nutrigenomica analizează efectulalimentelor asupra fiecărui individ în parte.O simplă probă de ADN permite crearea regimurilor alimentare personalizate.
Epigenetica: Stilul nostru de viață se va reflecta asupra copiilor și nepoților
Epigenetica este un alt domeniu nou de cercetare care studiază modificările în exprimarea genelor cauzate de alte mecanisme decât modificările secvenței AND care le stă la bază. Un exemplu este atașarea la AND sau la proteinele care înconjoară ADN-ul (histone) a unor lanțuri moleculare. Aceste schimbări nu implică modificări ale codului genetic, dar se pot transmite la cel puțin o generație următoare.
Aceste urme epigenetice (‘’deasupra genomului’’) hotărăsc exprimarea genelor: pot activa genele protectoare și inactiva genele cu efect negativ asupra sănătății.
Prin aceste urme epigenetice, factorii de mediu precum dieta, stresul, sedentarismul, fumatul, excesul de alcool și în special nutriția prenatală își pot lăsa amprenta asupra generațiilor următoare.
Prin hrana pe care o alegem și prin stilul nostru de viață putem schimba nu doar exprimarea genelor noastre, ci le putem schimba și pe ale copiilor noștri și, posibil, și pe ale nepoților.
Doctorul Nicollas Perricone scrie în cartea sa de nutrigenomică:
‘’Ești ceea ce a mâncat bunica ta’’.
Hrana care ne activează genele protectoare
Alimentele curcubeu (vegetale crude viu colorate) conțin elemente esențiale care pot împiedica denaturarea genelor. Ele dețin cheia prevenirii unor boli cronice și cheia longevității. Studiile din ultimele decenii au confirmat beneficiile aduse de plante, de fructe și de legume, în special atunci când sunt consumate crude. Consumul zilnic de salate și fructe proaspete ne asigură longevitatea, ne protejează ADN-ul și ne feresc de boli precum diabetul zaharat, boala Alzheimer, hipertensiunea arterială sau cancerul.
În topul vegetalelor crude, viu colorate, care au proprietăți extraordinare de a modifica exprimarea genelor se află: legumele crucifere (varza, broccoli), fasolea păstăi, lintea, ceapa roșie, roșiile, usturoiul, ardeiul gras, ardeiul iute, vinetele mov, lăstarii de alfalfa (lucernă), ierburile aromatice și condimentele proaspete (busuioc, pătrunjel, cimbru, rozmarin, salvie, oregano, scorțișoară, turmeric).
În topul fructelor recomandate în dieta epigenetică se află afinele, coacăzele, cătină, strugurii, căpșunile, prunele, merele și cireșele.
Semințele (chia, in, susan) și fructele oleaginoase (nuci, caju, semințe de dovleac de culoare verde).
Peștele, fructele de mare, ceaiul verde, cacao și ciocolata neagră se află de asemenea pe lista alimentelor recomandate de cercetători în dieta epigenetică.
Toate aceste alimente enumerate anterior au un rol important în protejarea ADN-ului, prevenirea bolilor degenerative (inclusiv a cancerului), menținerea unui aspect tânăr și prelungirea vieții.
Îndrăznește să-ți schimbi viața!Dacă până acumnu ai avut o viată ordonată, dacă nu ai reflectat încă la sănătatea ta, niciodată nu e prea târziu să începi o schimbare.
Alege să mănânci sănătos, să gândești frumos, să te plimbi și să alergi zilnic, să fii pozitiv și să te bucuri în fiecare zi.
Poți să devii ceamai bună varianta a ta! Poți să fii un bunic fericit!