Cercetarea microbiomului uman a cunoscut o evoluţie rapidă în ultimii 20 de ani, dând naştere și anumitor concepții greșite. Ca urmare, multe afirmații nesusținute ştiinţific au devenit „adevărate” în virtutea repetării constante. Un articol publicat în revista Nature, în iulie 2023, face lumină în ceea ce priveşte miturile din jurul acestui subiect.
- Cercetarea microbiomului este un domeniu nou
Chiar dacă ritmul cercetării microbiomului uman s-a accelerat foarte mult în ultimii 15 ani, istoria studiului microorganismelor asociate omului precedă secolul XX. Escherichia coli a fost izolată pentru prima dată în 1885, bifidobacteriile au fost descrise în 1899, iar Metchnikoff a speculat asupra importanței microorganismelor intestinale benefice la începutul anilor 1900. Axa intestin-creier este cercetată de secole și efectele asupra sănătății ale acizilor grași cu lanț scurt asociați microbiomului au fost raportate pentru prima dată în urmă cu mai bine de 40 de ani.
- Microbiota umană cântărește între 1 și 2 kg
Deși această afirmaţie este deseori întâlnită, nu s-a putut găsi sursa originală şi este puțin probabil să fie corect. Majoritatea microbiotei umane rezidă în colon, iar aceste microorganisme reprezintă, de obicei, mai puțin de jumătate din greutatea solidelor fecale. Scaunul uman mediu cântărește mai puțin de 200 g, cu conținutul total al colonului variind de la 83 la 421 g. În afară poate de cazuri rare, greutatea totală a microbiotei umane este mult mai probabil să fie considerabil mai mică de 500 g.
- Microbiota depășește numărul celulelor umane cu 10:1
Acest mit este poate unul dintre cele mai răspândite în literatura despre microbiomul uman. Analize mai detaliate indică faptul că cifra adevărată, impresionantă totuşi, este probabil mai aproape de un raport de 1:1. Raportul poate varia de la o persoană la alta, fiind influenţat de: dimensiunea corpului uman, cantitatea de material fecal pe care îl poartă în colon, nivelul de dezvoltare al ţării şi mediul rural/urban de unde provine persoana, precum şi nivelul de venit.
- Microbiota se moștenește de la mamă, la naștere
Deși unele microorganisme sunt transferate direct de la mamă la copil în timpul nașterii, proporțional, puține specii de microbiotă sunt cu adevărat „ereditare” și persistă de la naștere până la maturitate. Maxima expansiune a microbiotei intestinale are loc după naștere, în primii câțiva ani de viață, și crește exponențial după înțărcare. Fiecare adult ajunge să aibă o configurație unică a microbiomului, modelat predominant de expunerile la mediu, precum și de: dietă, tratamentul cu antibiotice și genetica persoanei, moştenirea directă de la mamă la naștere jucând un rol, dar unul exclusiv.