Larvele, viermii și lipitorile nu se numără de popularitate ca animale de companie, însă sunt tot mai apreciate în tratamentele medicale. În calitate de comando natural de curățare, acestea curăță plăgile, intestinul și activează sistemul imunitar.
Senzații tari, puține efecte secundare
Practicile terapeutice folosite de înaintașii noștri: larve de muscă în plăgi, lipitori pe piele în cazul afecțiunilor venoase, consumul de larve împotriva problemelor cronice intestinale – pe cât de neatrăgător sună, pe atât sunt de eficiente aceste metode. Odată ce pacienții și personalul medical reușesc să depășească starea de repulsie, efectele secundare ale acestor metode sunt aproape inexistente.
Larvele de muște
Tratamentele cu larve de muște sunt cunoscute de vreme îndelungată, însă au scăzut în frecvență începând cu anii 40, odată cu răspândirea antibioticelor. Abia în anii recenți, metoda a fost reluată. Larvele au început să fie folosite din nou abia în anii recenți și reușesc să distrugă bacterii care sunt rezistente și la antibiotice, într-un mod deloc agresiv pentru organism.
Este consumat numai țesutul mort, infectat, fără a atinge țesutul sănătos, viu. Acest fapt reprezintă un avantaj în comparație cu metoda obișnuită care presupune folosirea scalpelului de către chirurg și îndepărtarea unei suprafețe mai mari de țesut, inclusiv de țesut sănătos.
Metoda de lucru specifică a larvelor este cunoscută și sub denumirea de biochirurgie. Aceste larve de muște sunt deseori folosite pentru tratarea plăgilor cronice, a celor cu vindecare foarte dificilă, cum ar fi piciorul diabetic sau ulcerele crurale. Pot fi folosite cu succes și pentru tratarea plăgilor infectate.
Unii medici raportează rezultate cu adevărat spectaculoase, cum ar fi împotriva infecțiilor agresive, care nu răspundeau la tratamentul cu antibiotic și prin care s-a reușit evitarea amputării membrelor.
Modul de acțiune
Larvele de muște Lucilia sericata dețin un întreg arsenal de acțiune: Pe de-o parte atacă direct agentul patogen care a provocat infecția. Modifică astfel mediul acid al plăgii, în care agenții patogeni se dezvoltă de regulă și acționează asupra acestora ca un antibiotic local, prin secrețiile digestive pe care le produc.
În plus, aceste larve de muște au un efect pozitiv asupra plăgii în sine deoarece eliberează anumite substanțe care activează metabolismul plăgii și grăbesc vindecarea. Acest efect se datorează perișorilor fini de pe suprafața larvelor care stimulează mecanic suprafața plăgii prin mișcare.
De asemenea, aceste larve secretă anumite substanțe care lichefiază țesutul mort care este distrus împreună cu bacteriile. Pe durata a câteva zile, larvele din săculețul steril cresc la aproximativ un centimetru lungime, care este de 3 sau chiar 7 ori mai mare decât dimensiunea inițială.
Tratamente cu larve de muște
Larvele sterile sunt așezate direct pe placă sau în săculețe sterile, opaci, de mărimea plicurilor de ceai. Materialul săculețelor protejează personalul medical și pacientul de la contactul direct cu larvele (între 5 și 10 larve pe cm2 de plagă). Marginile plăgilor sunt izolate și pansamentul este schimbat după 2-5 zile.
De regulă, tratamentul nu este dureros, oferă doar o senzație de ușoară de mâncărime. Este posibil însă un miros neplăcut. Odată ce pacienții se asigură că larvele nu pot evada „de la locul de muncă”, se relaxează și se obișnuiesc cu terapia.
Lipitori
Lipitorile sunt folosite de mii de ani în scopuri terapeutice, fără să fie însă susținute de studii științifice. Lipitorile conțin substanțe antiinflamatoare și vasodilatatoare. Astfel, sunt folosite în cazul afecțiunilor care apar pe fondul tulburărilor de circulație. Dintre acestea amintim varicoza, tromboza, inflamațiile venoase și hipertensiunea arterială. Există și declarații referitoare la tratamentul cu succes al afecțiunilor la nivelul mușchilor și oaselor, cum ar fi artroza și bolile de coloană.
O lipitoare poate suge între 3 și 6 ml de sânge. Se pierd alți 20-30 de ml prin sângerările ulterioare. Mușcătura lor este dureroase pentru câteva momente și se aseamănă unei înțepături de țânțar. Odată ajuns la saturație, lipitoarea se desprinde singură după 10-40 de minute. Efectele secundare sunt condiționate de secreția lipitorilor: ușoare reacții locale cum ar fi roșeață, mâncărime și dezechilibrul sistemului circulator.
Ouă de viermi
Numărul persoanelor care suferă de afecțiuni intestinale inflamatorii precum Morbus Crohn și Colitis ulcerosa este foarte mare. Aceste boli autoimune au o evoluție cronică, care deseori nu poate fi stopată prin medicamente sau operații.
Un coctail format din ouă de vierme triocefal promite o alternativă ușoară. Soluția transparentă este consumată de două ori pe lună. Parații din oua se dezvoltă, părăsesc intestinul și sunt eliminați după scurt timp. Această metodă se bazează pe stimularea sistemului imunitar.
Teoria sună plauzibil, iar efectele secundare sunt minime, însă în prezent studiile efectuate sunt prea puține pentru a putea susține științific această teorie. Există și cercetători care sunt de părere că infecțiile parazitare ar putea ajuta la reducerea afecțiunilor alergice precum astmul și rinita alergică. Nu se cunoaște încă în ce măsură, peste câțiva ani va fi disponibilă o soluție injectabilă obținută din ouă de viermi, deoarece studiile sunt încă în desfășurare.
