O microregiune de o bogӑţie istoricӑ greu de egalat, de un fantastic atât de atrӑgӑtor şi totuşi, atât de puţin exploratӑ şi cunoscutӑ, precum Ţara Haţegului nu credem sӑ mai fi cunoscut în România. Fiecare vizitӑ aici, ne deschide şi mai multe orizonturi de înţelegere, cu atât mai mult cu cât de fiecare datӑ vedem cum creşte, se dezvoltӑ şi devine mai accesibilӑ pentru vizitatori.
De la vulcani şi dinozauri, pânӑ la daci şi romani
Ceea ce foarte puţine persoane ştiu este, însӑ, faptul cӑ acum 70.000.000 de ani, aici era o insulӑ formatӑ din erupţiile vulcanilor ce sӑlӑşuiau pe fundul Mӑrii Tethys, populatӑ de dinozauri pitici şi survolatӑ de dinozauri zburӑtori gigant. Fosilele acestor creaturi au fost descoperite de baronul Franz Nopcsa, om de ştiinţӑ din Silvaşul de Sus, în urmӑ cu mai bine de 120 de ani. Aşadar, dacӑ vreţi sӑ pӑşiţi pe urmele dinozaurilor, nu trebuie decât sӑ pӑtrundeţi în acest areal fantastic, unde voluntarii de la Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului, primul teritoriu din țară recunoscut de UNESCO, au realizat în ultimii ani proiecte de valorificare turistică, educaţională și științifică deosebitӑ.
Geoparcul este punctat cu Casele Geoparcului, unde veţi afla povestea Pӑmântului şi a vieţuitoarelor de acum milioane de ani sau veţi experimenta ce înseamnӑ sӑ fii paleonotolg ori geolog. O parte dintre ele sunt închise din cauza pandemiei de COVID-19, aşadar verificaţi înainte de a porni în explorare. Noi am putut vizita Casa Vulcanilor, conceputӑ şi coordonatӑ de Asociaţia Drag de Haţeg împreună cu voluntarii geoparcului şi al comunității din satul Densuș. Aici am aflat o mulţime de lucruri nebӑnuite despre roci şi despre munţi, despre creaturile care trӑiau odinioarӑ pe tӑrâmurile de astӑzi ale Ţӑrii Haţegului. Am experimentat şi explorat cu mâinile, ochii şi picioarele goale roci vulcanice, fosile din cretacic şi Poteca Timpului. Vizitele la Casa Vulcanilor se fac pe bazӑ de programare, aşadar înainte de a porni la drum, intraţi pe site-ul https://www.casavulcanilor.ro/.
Mai târziu, în epoca fierului, arealul actual al Ţӑrii Haţegului era locuit de geto-daci, care şi-au construit în Munţii Orӑştiei din apropiere celebrele fortificaţii incluse, la rând lor, în Patrimoniul Mondial UNESCO: Costeşti-Blidaru, Costeşti-Cetӑţuia şi Sermizegetusa Regia, capitala regatului dac din timpul lui Decebal. La graniţa cu judeţul Caraş-Severin, se aflӑ, conform unor istorici, Tapae, locul primei mari bӑtӑlii dintre daci şi romani, cei din urmӑ reuşind sӑ strӑpungӑ frontul dacilor şi sӑ pӑtrundӑ în Ţara Haţegului. De aici, în doar 5 kilometri, se ajunge la Sarmizegetusa Ulpia Traiana, capitala provinciei romane Dacia, construitӑ dupӑ cucerirea Daciei de cӑtre romani, între anii 108-110. Este un sit impresionant prin importanţa în epocӑ, dimensiuni şi contrucţiile ce pot fi încӑ vizitate: amfiteatru, templul zeiţei Nemesis, palatul Augustalilor, temple închinate zeilor, sanctuar, necropolӑ, Praetorum procuratoris, forul lui Traian şi altele. Complexul arheologic cuprinde şi un muzeu, însӑ acesta poate fi închis din cauza pandemiei.
Perioada medievalӑ: biserici de piatrӑ, legende şi cetӑţi
Cea mai frumoasӑ bisericӑ de piatrӑ din Ţara Haţegului este, fӑrӑ îndoialӑ, Biserica “Sfântul Nicolae” din Densuş, ce dateazӑ din secolele XII-XIII, fiind ridicatӑ pe locul unei foste capele din secolul IV d. Hr, din piatra adusӑ de la Ulpia Traiana: cӑrӑmizi, elemente decorative, pietre funerare, altare suprapuse ce formeazӑ coloane la interior. O altӑ bisericӑ este Biserica “Sfântu Gheorghe” din Streisângeorgiu, construită în stil romanic, între 1313-1314, conform inscripției slavo-române găsită pe zidul sӑu. Biserica este unul dintre cele mai emblematice monumente de arhitecturӑ medievalӑ din Transilvania atât prin stilul şi structura sa ce au dӑinuit în timp, cât şi prin valoarea picturii, ce dateazӑ încӑ de la începuturi.
Una dintre cele mai fermecӑtoare cetӑţi medievale, construitӑ în secolul al XIV-lea de cneazul Cândea, pe Valea Râuşorului, în satul Suseni este Cetatea cnezialӑ a Cândeştilor sau Cetatea Colţ, edificatӑ pe un vârf de stâncӑ. Jules Verne a fost impresionat de acest cuib de vulturi transilvan, atunci când a scris romanul Castelul din Carpaţi. Cetatea Colţ are un plan neregulat, dezvoltat în jurul unui donjon masiv, o parte din aceasta prӑbuşindu-se în timp. A fost, însӑ, cea mai puternică cetate cnezială din Transilvania. Dupӑ un traseu de aproximativ 30 de minute prin pӑdure, veţi ajunge la zidurile cetӑţii. De aici, priveliştea vӑ va tӑia respiraţia, întrucât în depӑrtare se zӑreşte Masivul Retezat, iar Râuşorul îşi poartӑ albia pânӑ la poalele muntelui.
Cetӑţi cneziale încӑ ascunse în spatele unor ziduri de protecţie sau chiar frumos restaurate, rezervaţii naturale brӑzdate de trasee turistice, Rezervaţia de zimbri Haţeg-Silvuţ şi alte atracţii creazӑ aceastӑ oazӑ de frumos ce aşteaptӑ sӑ fie descoperitӑ.
Cӑlӑtorie plӑcutӑ,
Echipa i-Tour
