La aproximativ 60 de kilometri și o oră de mers cu maşina de Iaşi se află Domeniul Sturdza de la Miclăuşeni, un loc încărcat de mister, spiritualitate şi eleganță. Odată ce intri pe poarta domeniului te simţi într-o altă lume. Ei bine, despre această lume vom povesti astăzi şi sperăm să vă inspire în alegerea viitoarei destinaţii de vacanţă. Întreaga zonă este extrem de bogată în obiective turistice, ce aşteaptă să fie descoperite, de la Iaşi, capitala culturală a Moldovei, şi până la Cetatea Neamţului, vestita cetate de secol XIV, fortificată de Ștefan cel Mare. Acum, haideţi la Miclăuşeni!
Scurt istoric al domeniului Sturdza de la Miclăuşeni
Moşia de la Miclăuşeni s-a aflat în proprietatea familiei Sturdza încă din secolul al XVII-lea, fiind lăsată moştenire de urmaşii celor care au cumpărat-o de la familia vornicului Miclăuş, care, în jurul anului 1410 primea domeniul de la domnitorul Alexandru cel Bun. Familia Sturdza reconstruieşte aici conacul boieresc, pentru ca, la începutul anilor 1800, Dimitrie Sturdza să ridice pe moşia familiei o frumoasă biserică cu catapeteasmă în stil baroc şi valoroase obiecte de cult, precum şi grajduri pentru cai. În paralel, fiul său, Alecu Sturdza, amenajează un parc în stil englezesc, cu arbori ornamentali şi alei cu flori. Tot el este cel care a extins biblioteca, de o valoare inestimabilă, a conacului. După moartea sa, în anul 1848, moşia a fost administrată de soţie, care îi lasă totul fiului său, George Sturdza.
Acesta construieşte castelul actual, extinde grajurile, ce adăposteau cai de rasă, şi se ocupă de îmbogăţirea bibliotecii, ce ajunge la 60.000 de cărţi, manuscrise şi lucrări rare. În timpul Primului Război Mondial, castelul adăposteşte un spital militar, unde răniţii sunt îngrijiţi de Maria Ghica și Ecaterina Cantacuzino, fiica soţilor Sturdza şi soţia lui Șerban Cantacuzino. George Enescu vizitează castelul şi oferă recitaluri pentru răniţi.
La 21 aprilie 1947, Ecaterina Cantacuzino donează către Episcopia Romanului castelul împreună cu parcul de 30 de hectare de pădure care îl înconjura, biserica ridicată de părinții săi și toate anexele, cu scopul de a transforma locul într-o mănăstire pentru maici. Al Doilea Război Mondial şi ocupaţia sovietică reprezintă decăderea castelului şi a domeniului, care cad pradă barbariilor comise de soldaţii ruşi. Mănăstirea este desfiinţată, iar castelul este transformat în azil pentru copii cu deficienţe psihice severe şi devastat de două incendii majore. Stingerea incendiului din 1985 duce la infiltraţii profunde, ce deteriorează pereţii şi structura de rezistenţă. Cicatricile lăsate de utilizarea improprie şi de infiltraţii mai pot fi văzute şi acum.
Castelul Sturdza – arhitectură şi fascinaţie
Castelul Sturdza, aşa cum îl ştim astăzi, a fost ridicat între anii 1880 și 1904 de către George Sturdza, alături de soţia sa, Maria Ghica, în stil neogotic târziu. Vom recunoaşte elemente de inspiraţie de la Palatul Culturii din Iași, dar și de la Palatul Domnesc din Ruginoasa. Castelul are etaj și mansardă, zidurile exterioare fiind împodobite cu decorațiuni în altorelief, printre care steme inspirate de pe blazonul familiei Sturdza – un leu înarmat cu o sabie și o ramură de măslin sau alte elemente simbolice. Acestea au fost create în anul 1898 în stilul Art Nouveau de către arhitectul Iulius Reinecke, cu contribuția Mariei Sturdza, o talentată pictoriță care ilustrase multe dintre poeziile lui Vasile Alecsandri, apropiat prieten al familiei Sturdza.
Influențele neogotice se reflectă în elemente decorative precum turnulețe gotice, armuri medievale, o sală de manej și dictoane latinești înscrise pe pereți, precum și un turn de intrare cu un pod peste șanțul de apă. Turnul se păstrează şi astăzi, fiind poarta principală de intrare pe moşie şi locul unde îţi laşi toate grijile şi gândurile cotidiene, pentru a putea privi cu ochii larg deschişi fascinantul domeniu.
La interior, veţi fi întâmpinaţi de scări centrale din marmură de Dalmația și vă veți putea imagina epoca sa de glorie cu mobilier din lemn de trandafir sculptat cu migală, sobe din teracotă, porțelan sau faianță, parchet cu inserții din esențe de paltin, mahon, stejar și abanos. Plafonul și pereții interiori au fost pictați în ulei, pe acestea găsindu-se numeroase citate în limba latină.
Regăsind eleganţa pe Domeniul Miclăuşeni
După anul 2001 domeniul este eliberat de către ocupanţii săi nelegitimi şi retrocedat Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, care reînfiinţează mănăstirea de maici şi face demersuri pentru reabilitarea castelului, a dependinţelor şi a parcului. Lucrările sunt greoaie şi de durată, însă, începând de acum câţiva ani, castelul se poate vizita. Fiecare incursiune dincolo de poarta din lemn masiv a castelului este deosebit de grăitoare, aducând aminte de perioada sa de glorie, dar şi de distrugerile la care a fost supus.
Vizitele încep la oră fixă, iar ghidul vă va prezenta frumos şi expresiv istoria şi prezentul castelului. Chiar dacă ajungeţi după ce turul a început, puteţi petrece un timp de calitate vizitând mănăstirea de maici, plimbându-vă liberi pe domeniu şi chiar gustând îngheţata de trandafiri servită la restaurantul castelului.
Descoperire plăcută,
Echipa i-Tour
Sursă imagine: Cezar Suceveanu, CC BY 2.5 <https://creativecommons.org/licenses/by/2.5>, via Wikimedia Commons
