In spatele clientilor cu dare de mana se ascunde deseori o suferinta emotionala si chiar o dependenta: dependenta de cumparaturi. Potrivit unui studiu realizat de universitatea Hohenheim, una din patru persoane are probleme in controlarea comportamentului in ceea ce priveste cumparaturile sau apeleaza regulat la cumparaturi pentru compensarea anumitor lipsuri. Intre 5 si 8 procente din randul adultilor sunt expusi unui risc sporit de dezvoltare a unei dependente de cumparaturi. Atunci cand cheful de cumparaturi devine o obisnuinta imediat dupa o cearta cu un coleg sau cu partenerul, iar nevoie de a cumpara nu mai poate fi controlata, este nevoie de ajutor din partea unui terapeut.
Simptomele si urmarile dependentei de cumparaturi
Asemanator cu dependentii de droguri, interesele celor in cauza se reduc asupra cumparaturilor, care in cele din urma ajung sa reprezinta singurul mediu care ii satisface. Importanta contactelor sociale este si ea in scadere, iar pentru a resimti senzatia de bucurie, cei afectati simt ca trebuie sa achizitioneze obiecte din ce in ce mai scumpe, cu o frecventa tot mai mare.
Expertul in dependenta, Inga Margraf, explica: "Paleta simptomelor de sevraj poate varia de la o stare de neliniste, la indispozitie si chiar la tulburari psihosomatice si ganduri suicidale. Cei afectati dar si persoanele apropiate ar trebui sa trateze problema cu maxima seriozitate." Cel in cauza nu este interesat de posesia obiectelor, ci de sentimentul euforic, de confirmarea si atentia pe care le resimt odata cu fiecare achizitie.
Femeile sunt mult mai predispuse dependentei de cumparaturi
Inga Margraf: "Dependenta de cumparaturi poate afecta pe oricine, indiferent de venituri si nivelul educatiei." Studiile au aratat insa ca exista o predispozitie in acest sens in randul persoanelor tinere si femeilor. Majoritatea dependentilor de cumparaturi se axeaza pe un singur grup de produse cum ar fi pantofi, alimente sau dispozitive tehnice. Altii sunt in cautarea unei anumite atmosfere de cumparaturi – buticuri, supermarketuri sau cataloage de comanda prin posta – sau se axeaza exclusiv pe produsele cu preturi reduse.
Achizitia propriu-zisa este urmata de mustrari de constiinta, regrete si invinovatire. "Unii dintre cei afectati apeleaza inclusiv la conturile societatilor in care lucreaza, la contul de economii al copiilor sau la bugetul de concediu pentru a-si finanta dependenta", explica Margraf. Deseori marfurile cumparate nici nu sunt despachetate sau folosite. "In fazele avansate ale dependentei, bunurile sunt ascunse, sau sunt aruncate direct, nefolosite, de teama celor din familie."
Dependenta de cumparaturi: terapie si ajutor
Ca prima masura impotriva atacurilor de cumparaturi, experta Inga Margraf recomanda renuntarea la cartile de credit si la cardurile de client. In perioadele in care se inregistreaza un consum ridicat, cum ar fi sarbatorile de iarna sau in perioada reducerilor, se recomanda evitarea mall-urilor si a magazinelor in general. Atunci cand dependenta de cumparaturi a ajuns sa controleze viata persoanelor in cauza, este nevoie de ajutor din partea unui specialist. In grupurile de ajutor, pacientii pot gasi sprijinul de care au nevoie. "Deseori poate fi de un real ajutor alcatuirea unei liste complete cu toate obiectele achizitionate, pe care persoana in cauza sa o aiba asupra sa constant." Prin aceasta masura, dependenta nu va fi vindecata insa nevoia de a cumpara va scadea in intensitate.
"Primul pas este intotdeauna recunoasterea dependentei de catre persoana afectata." Cei afectati ar trebui sa gaseasca o persoana de incredere cu care sa discute si sa in final sa se decida pentru urmarea unei terapii. "Pentru persoanele aflate in aceasta situatie este important sa realizeze ca nu sunt singurele care se confrunta cu astfel de probleme”, declara Margraf.
