Sărbătorile au trecut. Poate că am primit şi am oferit cadouri și poate că am cumpărat ceva şi pentru casă – obiecte care se adună într-un spaţiu mic şi înghesuit. Calitatea locuirii în România ocupă cel mai scăzut nivel din Uniunea Europeană, românii având cele mai suprapopulate locuinţe şi cel mai mic spaţiu alocat per persoană într-o locuinţă.
Condiţiile precare de locuire şi acumularea de obiecte nu fac „casă bună”, acestea conducând la dezordine şi haos, cu impact negativ asupra sănătăţii fizice şi mentale.
Dezordinea provoacă stres şi nervozitate
Dezordinea poate avea un impact negativ asupra echilibrului mental. Studiile au descoperit că dezordinea poate induce un răspuns fiziologic, inclusiv niveluri crescute de cortizol, un hormon de stres, care, alături de tendinţa de amânare, creşte nivelul de frustrare şi nefericire legat de viaţă. Întrucât s-a constatat că dezordinea în casă tinde să crească odată cu vârsta, aceasta are un impact cu atât mai mare asupra vârstnicilor, asociat unei calități precare a vieţii. De asemenea, persoanele preocupate de dezordinea din casă şi de eforturile continue de a organiza lucrurile au un nivel de cortizol mai ridicat decât cele care trăiesc în aceleaşi gospodării, însă nu sunt implicate în activităţile de curăţenie.
Dezordinea afectează capacitatea de concentrare
O cameră dezordonată, cu lucruri aruncate pe jos şi pe pat, cu jucării şi alte obiecte lăsate la întâmplare şi cu un birou plin cu elemente care ocupă spaţiul de lucru ne împiedică să ne concentrăm la ceea ce avem de făcut şi de finalizat la timp. Fiecare lucru atrage privirea şi deviază gândurile de la activitatea principală. Distragerea vizuală a dezordinii crește supraîncărcarea cognitivă și ne poate reduce memoria şi capacitatea de lucru. Pe de altă parte, un mediu mai organizat şi mai puţin încărcat duce la o mai bună capacitate de concentrare și procesare a informațiilor, precum și la creșterea productivității.
Dezordinea conduce la o alimentaţie deficitară şi la o calitate proastă a somnului
Un mediu aglomerat cronic poate duce la un răspuns constant de luptă sau fugă, o resursă concepută pentru supraviețuire. Acest răspuns poate declanșa schimbări fizice și psihologice care cresc riscul de diabet de tip 2 și boli de inimă.
Studiile arată că bucătăriile dezordonate îi determină pe participanți să mănânce mai multe gustări şi dulciuri rafinate, iar locuitorii caselor extrem de aglomerate au cu 77% mai multe șanse de a fi supraponderali. De asemenea, persoanele care dorm în camere dezordonate prezintă un risc crescut de a avea probleme de somn: dificultate de a adormi, treziri nocturne şi insomnie.
