În era digitală de astăzi, nici adulții, nici copiii nu mai pot fi feriți de impactul rețelelor de socializare și a timpului petrecut online asupra bunăstării psihologice. Mai mult ca oricând, este nevoie să ne autoeducăm și să educăm copiii în tainele autoreglării prin intermediul voinței.
Statisticile arată că, în perioada 2021-2024, oamenii au petrecut în medie 2 ore şi jumӑtate/zi doar pe social media. Este dovedit cӑ activitatea de scrolling (parcurgere îndelungată a postărilor din social media) are efecte negative asupra sentimentului de conexiune socială și a stării de bine. Au fost chiar introduse noțiunile de „zombie scrolling” (utilizarea pasivă a rețelelor sociale), „doomscrolling” (expunerea voită la fluxuri de știri negative) și „vamping” (statul până noaptea târziu pentru a consuma conținut online) și simptomele de sevraj atunci când accesul este împiedicat.
Influența utilizării pasive a rețelelor sociale
În cadrul a trei studii ample, publicate în Canadian Journal of Behavioural Sciences în anul 2023, două bazate pe sondaje și unul experimental, a fost examinată relația dintre intensitatea utilizării rețelelor sociale și conexiunea socială percepută. Rezultatele au demonstrat constant că utilizarea pasivă a rețelelor sociale moderează această relație, afectând bunăstarea în moduri notabile:
- intensitatea ridicată a utilizării rețelelor sociale, cu implicare pasivă, a fost asociată cu o conexiune socială redusă și o stare de bine mai scăzută. Privitorii sau consumatorii de conținut, fără implicare prin niciuna dintre metodele disponibile (like, distribuire, comentariu), se pot simți mai izolați, mai singuri, mai neplăcut decât înainte.
- interacțiunea cu rețelele sociale, atunci când este utilizată pasiv, a fost corelată cu niveluri de stres mai ridicate. Astfel, parcurgerea postărilor, opiniilor și știrilor induce emoții negative, alertă, nemulțumire, auto-izolare.
- utilizarea intensă a rețelelor sociale are un impact negativ asupra conexiunii sociale când este utilizată pasiv, dar are un efect pozitiv când este utilizată activ. Această concluzie a studiului experimental ne indică necesitatea abordării unei atitudini active în mediul virtual, de la exersarea gândirii proprii până la exprimarea adecvată a atitudinilor personale.
Efectele fizice și mentale ale doomscrolling-ului, zombie scrolling-ului și vamping-ului
Multiple studii au relevat faptul cӑ timpul petrecut online, în special pe reţelele de socializare, în detrimentul celui petrecut cu familia, prietenii sau practicând activitӑţi plӑcute, pe cont propriu, poate afecta atât sӑnӑtatea mintalӑ, cât şi pe cea fizicӑ.
Efectele fizice ale acestor comportamente pot include:
- Dureri de cap
- Tensiune musculară
- Dureri cervicale și de umeri
- Oboseala ochilor și probleme de vedere
- Tulburări de somn
- Creştere în greutate
- Alimentaţie deficitarӑ nutritiv
- Tensiune arterială crescută
Efectele psihologice ale acestor comportamente se manifestă prin:
- Dezvoltarea dependenței de social media
- Insomnie sau tulburări ale somnului
- Stres
- Anxietate
- Sentimente de izolare
- Iritabilitate
- Dificultăți de relaționare
- Dificultăți în funcționarea zilnică
Digital detox – ce este şi de ce este important
Digital detox reprezintă o pauză conștientă și temporară de la utilizarea dispozitivelor digitale (computer, laptop, tabletă, telefon mobil), cu scopul de a reduce dependența de tehnologie și a îmbunătăți bunăstarea mentală și fizică. Aşadar, propuneţi-vӑ sӑ limitaţi timpul petrecut online la 1 orӑ pe zi sau sӑ nu accesaţi deloc mediul online într-o anumitӑ zi din sӑptӑmânӑ.
Cyber detox inteligent – cum să fim mai selectivi pe social media?
În completarea programului de detox digital existӑ şi un alt tip de detoxifiere: gândirea critică şi selecţia, pe criterii de siguranţӑ, autenticitate şi corectitudine, a mesajelor şi provocӑrilor lansate pe reţele de socializare precum TikTok, Telegram sau Facebook. De exemplu, platforma TikTok abundă în provocӑri periculoase, lansate de influenceri fӑrӑ pregӑtire sau cunoştinţe medicale, cum ar fi: mouth taping (lipirea buzelor cu o bandă, împotriva sforăitului noaptea), bone smashing (lovirea brutală a oaselor feței, pentru a le modifica forma și a arăta mai bine), dragon breath (consumul de alimente care au stat în azot lichid) sau dieta carnivorӑ.
Cum verificăm autenticitatea și corectitudinea mesajelor de pe reţelele de socializare şi cum filtrӑm provocӑrile, fӑcând din asta un nou stil de viaţӑ, informat şi sӑnӑtos?
- Prin educație și conștientizare: familiarizaţi-vӑ cu riscurile trendurilor periculoase, discutând cu persoane de încredere (prieteni, părinți sau profesori) despre implicațiile participării la provocări virale.
- Prin verificarea informațiilor: utilizaţi site-uri cu informaţii oficiale, cum ar fi cele guvernamentale, ale farmaciilor, clinicilor medicale şi chiar ale medicilor, pentru a verifica validitatea informațiilor.
- Prin evaluarea critică a surselor: evaluaţi credibilitatea sursei care a lansat mesajul sau provocarea și căutaţi informații de la organizații sau experți de încredere (medicul de familie sau medicul specialist).
- Prin monitorizarea activității pe social media: ajustaţi setările de confidențialitate pentru a limita accesul la conținut dăunător şi raportaţi postările care promovează activități periculoase.
- Prin limitarea expunerii: pe lângӑ pauzele necesare de la conţinutul online, încercaţi sӑ urmăriţi conturi cu conținut pozitiv și educative şi evitaţi-le pe cele cu comportamente riscante.
