Blajul apare de multe ori în manualele de istorie, iar lecţiile despre drepturile românilor, unitatea naţională, libertatea şi Unirea din 1918 ne sunt adânc întipărite în memorie, alături de evenimente ce au loc aici. Așadar, ne-am hotărât să pornim în explorarea sa. Şi, chiar dacă era o zi geroasă de iarnă, soarele încălzea Câmpia Libertăţii şi topea puţina zăpadă ce se mai zărea din loc în loc.
Scurt istoric al oraşului Blaj
Din punct de vedere arheologic, Blajul este una dintre primele localități în care au fost descoperite vestigii ale culturii scitice în Transilvania, cu ocazia construirii liniei ferate Teiuş-Sighișoara.
Blajul este atestat documentar pentru prima dată într-o diplomă din anul 1271, în timpul domniei regelui Ungariei, Ștefan al V-lea. Localitatea își are numele de la Blasiu, fiul lui Hebord, iar mai târziu „Balazsfalva”. Localitatea trece succesiv sub stăpânirea diferiţilor feudali, care construiesc clădiri, una dintre ele fiind în picioare şi astăzi: Castelul Arhiepiscopal, reclădit în anul 1535 de către Georgiu Bagdi. În prezent, castelul este cea mai veche clădire din oraş, iar în curtea sa se află Biblioteca Documentară „Timotei Cipariu”, ridicată în prima jumătate a secolului al XVII-lea de Simion Pecs.
La 27 octombrie 1687 s-a încheiat Tratatul de la Blaj, prin care se îngăduia armatelor habsburgice să „ierneze” în Transilvania, urmat de declarația din 1688 a Dietei Transilvaniei, prin care Transilvania accepta „de bună voie” protecția Austriei. La insistențele episcopului Ioan Inocențiu Micu-Klein (1692-1768), împăratul Austriei, Carol al VI-lea, cedează domeniul Blajului Bisericii Unite cu Roma (Greco-catolică), episcopul rămânând în memoria colectivă drept adevăratul întemeietor al Blajului românesc.
Un rol deosebit în evoluția Blajului l-au avut școlile. Școala Ardeleană, mișcare ideologică național-iluministă, a apărat drepturile neamului românesc. În fruntea sa s-au aflat Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior şi Ioan Budai Deleanu. Anul 1848 a fixat Blajul în centrul evenimentelor revoluționare, prin cele trei adunări care s-au ținut aici, în care s-a formulat programul politicii românilor din Transilvania. La Adunarea Națională din 3/15 mai 1848 de pe Câmpia Libertății, în prezența a 30.00-40.000 de oameni şi a unor conducători revoluționari din Moldova și Ţara Românească, poporul şi-a exprimat dorința de unire prin cuvintele „Noi vrem să ne unim cu ţara”. Blajul a avut un rol important şi în Marea Unire din 1918.
Obiective turistice în Blaj
Muzeul de Istorie „Augustin Bunea” expune obiecte arheologice, neolitice, tracice, dacice, dar şi pe cele descoperite în necropolele scitice şi celtice. Aici poate fi văzută şi vechea tiparniţă de lemn cu care s-a tipărit la Alba Iulia, în anul, 1648 „Noul Testament”. Alături se află presa anexă, matriţele, xilografiile, precum şi unele dintre primele ediții ale operelor reprezentanţilor „Şcolii Ardelene”. Muzeul expune armele unui tribun al lui Avram Iancu: sabia, lancea şi puşca cu cremene. Programul muzeului este atipic. Verificaţi acest aspect în prealabil.
Centrul istoric al municipiului Blaj a fost locul adunării populare din zilele de 3 aprilie şi 12-14 mai 1848, atestată şi prin cunoscuta stampă cu Marea Adunare Naţională de la Blaj. Astăzi, pe acelaşi loc se află un mic parc cu alei şi arbori bătrâni, pe laturile sale aflându-se clădiri de patrimoniu, cu o mare însemnătate în istoria oraşului.
Catedrala „Sfânta Treime”, a cărei piatră de temelie a fost pusă de episcopul Inocenţiu Micu-Klein în anul 1738, urma să fie finalizată abia în anul 1865, însă. Clădirea a fost realizată în colaborare cu arhitectul vienez Anton Eckhard Martinelli şi stă mărturie celor mai importante evenimente ale oraşului. Catedrala este înconjurată din trei părţi de clădirile fostei mănăstiri „Sfânta Treime”, opera aceluiaşi arhitect vienez, construită între anii 1741 şi 1747, cu ziduri groase şi boltiri arcuite. În această mănăstire au fost deschise în 1754 primele şcoli româneşti, iar zidurile sale adăpostesc şi astăzi unităţi de învăţământ, respectând tradiţia seculară a oraşului Blaj.
Câmpia Libertăţii, situată în estul oraşului, în spatele catedralei şi a şcolilor, este locul unde, în anul 1911, s-au ţinut şi serbările semicentenarului ASTREI. La aceste momente au participat numeroşi oameni de cultură din toate provinciile româneşti, iar Aurel Vlaicu a zburat cu avionul său pe deasupra mulţimii. În noiembrie 1918, aici a aterizat avionul care aduce vestea cea mare a reintrării României în război pentru eliberarea Transilvaniei. Între 1973 și 1977, pe câmp a fost înălțat un ansamblu monumental compus dintr-o piesă centrală, numită „Gloria” și 26 de busturi ale personalităţilor culturii române, ce poartă semnătura unor sculptori precum Ion Vlasiu, Ion Irimescu, Ion Jalea și Marius Butunoiu. Acum, Câmpia Liberăţii este un loc plăcut pentru plimbare şi pentru rememorarea evenimentelor din trecut.
Crucea lui Iancu străjuieşte oraşul de pe cel mai înalt punct al său, Dealul Crucii: locul în care, în anul 1848, Avram Iancu a supravegheat Marea Adunare Naţională, alături de o legiune de moţi.
Doi arbori domină peisajul municipiului Blaj. Stejarul lui Avram Iancu, situat în Parcul Avram Iancu, din centrul oraşului. Tradiţia spune că acest stejar are peste 600 de ani, Avram Iancu stând la umbra sa alături de prietenului său, mitropolitul Alexandru Şterca Şuluţiu. Teiul lui Mihai Eminescu, aflat în partea nordică a oraşului, era aici şi în anul 1866, când poetul, ajuns pe Dealul Hula, şi-ar fi ridicat pălăria în semn de omagiu, exclamând cu entuziasm „Te salut din inimă, Mică Romă!”.
Descoperire plăcută,
Echipa i-Tour
