Smaltul dentar – stratul exterior al dintilor- este cea mai dura substanta din organismul uman. Acest strat subtire este format din celule speciale, ameloblat, care acopera coroana dentara. Smaltul dentar este format din prisme ale mineralului rar hidroxilapatit. Odata cu maturizarea dintilor, smaltul pierde din apa si elemente organice, fiind inlocuite cu minerale precum calciul. Floridul continua sa intareasca smaltul si sa asigure rezistenta acestuia impotriva actiunii acizilor.
Pericolele la care este expus smaltul dentar
- Acizii secretati de bacterii si care se afla in placa dentara si in micile fisuri din dinti. Acestia ataca dintii si desprind calciul si fosfatii din stratul mineral al smaltului dentar. Smaltul devine poros, acizii continua sa patrunda in dinte si sa in deterioreze in profunzime. Se formeaza cariile, o deteriorare ireversibila a structurii dintelui.
- Contactul frecvent cu acizii, spre exemplu prin consumul de bauturi racoritoare. Multe dintre bauturile racoritoare contine acid citric care ataca smaltul dentar. Astfel, se formeaza eroziuni, asemanatoare cariilor, care nu pot fi neutralizate prin saliva si substantele pe care aceasta le contine.
- Perierea in exces a dintilor
- Smaltul dentar poate fi distrus prin muscarea din obiecte tari
- Dat fiind faptul ca smaltul dentar nu se poate reforma, pierderile sunt pe viata.
Ingrijire preventiva
Pe langa schimbarea obiceiurilor alimentare, daunele provocate prin eroziune sau carii pot fi combatute insa din stadiul incipient prin folosirea de paste de dinti cu continut de fluor. La fel de importanta este si folosirea unei tehnici corecte de periere. Daca periati dintii imediat dupa ce au fost expusi unui mediu acid, veti creste frictiunea stratului extern devenit poros ca urmare a acizilor. Se recomanda clatirea gurii cu apa sau lapte pentru a neutraliza acizii si accelerarea inlocuirii mineralelor.
