Bananele, fructele exotice precum ananasul, smochinele proaspete, papaya și avocado constituie surse de substanțe bioactive valoroase, vitamine și minerale dar și de bună dispoziție. Aceste alimente conțin serotonină, responsabilă pentru buna dispoziție. Se recomandă în special fructele bine coapte, cu un conținut mare de carbohidrați. Pe lângă acestea, din când în când se recomandă și o bucățică de ciocolată.
Alimentele bogate în carbohidrați combat stările de proastă dispoziție
Iarna, nivelul de serotonină din sânge este scăzut. Mecanismul de control diferă în funcție de intensitatea luminii și de durata orelor de lumină din timpul zilei. Primăvara, barometrul dispoziției crește. Cei care doresc să stimuleze producția de serotonină, pot încerca prin alimentație.
Din păcate, serotonina este conținută direct numai în câteva alimente. De cele mai multe ori este formată în creier din triptofan, parte componentă a proteinelor. Corpul nu poate forma singur substanța triptofan. Este necesară obținerea acesteia din alimente. Astfel, cu cât alimentația conține mai mult triptofan, cu atât mai bine putem produce serotonină. Iată câteva alimente care conțin triptofan: alunele caju, alunele braziliene, amarant, alac, brânza, germenii de grâu și produsele din boabe de soia. Pentru a asigura că triptofanul ajunge în cantitate suficientă în creier, are nevoie și de carbohidrați suficienți. Cea mai simplă metodă: o porție de cartofi copți cu brânză și verdețuri.
Ciocolata – alimentul dulce cu efect garantat
Ciocolata este unul dintre acele alimente recunoscute pentru efectul benefic pe care îl are asupra dispoziției, deoarece provoacă o creștere a nivelului de serotonină din creier. Carbohidrații prezenți în ciocolată stimulează producția de insulină din pancreas. Ciocolata aparține „dietei de bună dispoziție”. Însă evitați excesele. Câteva bucăți vă vor bine dispune, însă câteva tablete vă vor îngrășa.
În plus, aminoacizii, bazele proteinelor, sunt transportați în musculatură. Excepția este aminoacidul triptofan. Dat fiind faptul că acesta nu este transportat, crește concentrația din sânge și astfel cea din creier, fiind transformat în serotonină. Acest transmițător, deseori numit „hormonul fericirii”, reglează printre altele ritmul de somn, libidoul și temperatura corpului.
