La începutul unui an cu multe incertitudini, planurile de viitor sunt foarte importante pentru a ne motiva sӑ ne depӑşim propriile limite. Alimentaţia joacӑ un rol esenţial în sӑnӑtatea fizicӑ şi mentalӑ, aşadar vӑ propunem sӑ încercaţi o diversitate mai mare de alimente nutritive şi formarea unor obiceiuri alimentare sӑnӑtoase, atent selectate din tot ce e mai bun în culturile gastronomice ale altor popoare.
Japonia ne învaţӑ sӑ fim recunoscӑtori pentru alimentele de pe masӑ înainte de a începe sӑ mâncӑm, sӑ savurӑm mâncarea în porţii mici, bazate pe supӑ, legume, orez bogat în calciu şi fibre, în special cel integral şi peşte, bogat în Omega 3. Porţiile mici previn supraalimentarea, în timp ce oferӑ minerale şi nutrienţi esenţiali.
Grecia ne-a oferit dieta mediteraneanӑ, beneficӑ pentru sӑnӑtatea inimii, a vaselor de sânge şi pentru scӑderea riscului de a dezvolta cancer. Fructele, legumele, uleiul de mӑsline, brânza şi peştele reprezintӑ principalii piloni ai dietei mediteraneene. Obiceiurile alimentare sӑnӑtoase ale grecilor asigurӑ aportul de vitamine A, B, C, E, K şi mineralele magneziu, potasiu, fier, mangan menținând un echilibru în funcţionarea organismului, pe mӑsurӑ ce avanseazӑ în vârstӑ.
India şi China sunt recunoscute pentru cultura gastronomicӑ bazatӑ pe condimente şi fermentaţie. Mirodenii precum turmeric, piper, ghimbir, curry, cardamom, chimion, scorţişoarӑ şi cuişoare conţin flavonoizi cu efect antiinflamator şi antioxidant, uleiuri eterice emoliente, antibacteriene şi antivirale. Condimentele conferӑ arome deosebite preparatelor culinare, susţinând o dietӑ sӑracӑ în grӑsimi, sare şi zahӑr. În plus, alimentele fermentate sunt bogate în bacterii benefice pentru flora intestinalӑ, regleazӑ şi susţin sistemul digestiv şi pe cel imunitar.
Suedia şi Finlanda sunt un exemplu pentru consumul de rӑdӑcinoase şi carne slabӑ preparate prin fierbere şi coacere, dar şi pentru echilibrul între aportul caloric şi mişcare în aer liber. Cerealele reprezintӑ un element important al alimentaţiei nordice, de la terciul de ovӑz de dimineaţӑ, o sursӑ de prebiotice ce susţin sӑnӑtatea florei intestinale şi pânӑ la nelipsita pâine de secarӑ, ce reprezintӑ o sursӑ esenţialӑ de fibre, seleniu, mangan şi vitaminele B.
În Italia şi Franţa gastronomia înseamnӑ şi consumul moderat de vinuri de calitate. Atenţie! Vinul roşu sec este cel mai sӑnӑtos, însӑ trebuie bӑut cu mӑsurӑ, întrucât doar astfel poate reduce şansele de boli cardiovasculare, aterosclerozӑ şi diabet de tip 2, datoritӑ substanţei resveratrol, regӑsitӑ în coaja strugurilor roşii, cu propietӑţi antioxidante, antiinflamatorii şi de reglare a lipidelor.
