Calitatea aerului dintr-un birou poate avea un impact semnificativ asupra funcției cognitive a angajaților şi a capacităţii de concentrare. De asemenea, nivelul de poluare al aerului din interior poate afecta productivitatea acestora, potrivit unei noi cercetări conduse de Harvard T.H. Chan School of Public Health.
Poluarea din birou
Un număr tot mai mare de cercetări a arătat că poluarea aerului are efecte nefaste asupra sănătăţii umane, de la afectarea plămânilor şi inimii până la diminuarea funcției cognitive. Deși poluanții atmosferici precum PM2.5 (particule fine, mai mici de 2.5 micrometri) pot pătrunde în mediile interioare, puține studii s-au concentrat asupra modului în care expunerile în interior la PM2.5 și ventilația aerului afectează cogniția. Domeniul de cercetare este deosebit de important, având în vedere procentul mare de timp pe care oamenii îl petrec în interior, mai ales în birouri.
Cum afectează gândirea aerul poluat din birouri
Studiul desfăşurat de cercetătorii Harvard timp de un an, până în martie 2020, a inclus peste 300 de participanţi – angajaţi în birouri din 6 ţări din întreaga lume, în domenii precum inginerie, investiții imobiliare, arhitectură și tehnologie.
Oamenii de ştiinţă au constatat că, atunci când concentrațiile crescute de particule fine (PM2.5) și nivelurile ridicate de dioxid de carbon (CO2) sunt asociate lipsei ventilației, testele cognitive aplicate angajaţilor au întregistrat timpi de răspuns mai lenţi și precizie redusă. Îngrijorător este faptul că aceste tulburări ale funcției cognitive au avut loc la concentrații de PM2.5 și CO2 comune în mediile interioare.
Monitorizarea calităţii aerului a fost realizată cu ajutorul unor senzori de mediu cu care a fost echipat fiecare birou al participanţilor la acest studiu. Senzorii au reflectat în timp real concentrațiile de PM2.5 și CO2, precum și temperatura și umiditatea relativă. În plus, fiecare participant a avut o aplicație personalizată pe telefon, prin care putea răspunde la teste cognitive și sondaje.
Astfel, participanţii au efectuat teste la niveluri de poluare scăzute dar şi ridicate, şi s-a putut observa că timpii de răspuns au fost mai lenți pe măsură ce nivelurile de PM2.5 și CO2 au crescut. De asemenea, pe măsură ce concentrațiile ambilor poluanți au crescut, participanții au completat corect mai puține întrebări în timpul alocat.
Studiul demonstrează că metodele de prevenţie a infecţiilor respiratorii în rândul angajaţilor - micşorarea densităţii în birouri şi aerisirea frevcentă – ar putea fi extinse şi la funcția cognitivă și productivitatea acestora, conducând la un mediu de lucru mai sănătos.
