Dermatita atopică este o patologie cronică, inflamatorie, pruriginoasă, ce afectează persoanele de toate vârstele, dar este întâlnită mai frecvent în copilărie. Este caracterizată de exacerbări care pot să afecteze calitatea vieții, și perioade de remisie ce se întâlnesc pe tot parcursul vieții. Pacienții au, de obicei, asociate și alte patologii precum astmul, rinoconjunctivita sau alergiile alimentare.
Cauzele dermatitei atopice sunt: o barieră cutanată disfuncțională, PH-ul cutanat modificat, disbioză bacteriană cutanată, cu o diversitate scăzută a bacterilor și o creștere a Stafilococului auriu în timpul exacerbărilor, precum și o hiperreactivitate a sistemului imun. Acestea sunt determinate de factori genetici, imunologici și de mediu.
Disfuncția barierei cutante este dată de deficiența de ceramide (lipide) și filagrină (proteină) și, astfel, bacteriile, alergenii și iritanții intră mai ușor în piele și deshidratează (xeroză cutanată).
Simptomele sunt cu morfologie și localizare tipică în funcție de vârstă. Astfel, cele mai des întâlnite sunt:
- La copiii sub 3 ani: macule eritemato-scuamoase, exudative cu cruste umede și fisuri cu debut la nivelul feței (obraji, frunte, scalp), iar apoi se extinde la nivelul corpului, fără afectarea zonei scutecului;
- La copiii între 4-10 ani: plăci lichenifiate și eritematoase, cu eroziuni și cruste la nivelul încheieturilor, gleznelor, foselor antecubitale și poplitee;
- La copiii peste 12 ani și la adulți: plăci eritematoase lichenifiate la nivelul zonelor flexoare (pliurile gâtului, cotului, genunchiului, încheietura mâinii), torace posterior, fața dorsală a mâinilor și picioarelor;
- Pruritul (mâncărimea);
- Xerozisul (tegumentul uscat).
Dermatită atopică - tratament
Nu există un tratament care să vindece această patologie, însă, prin tratamentul local sau oral și regulile generale de îngrijire a pielii, dermatita atopică se poate ține sub control, astfel încât să se reducă frecvența și severitatea puseelor.
Reguli generale de îngrijire a pacienților cu dermatită atopică:
- Hidratarea tegumentului de două ori pe zi, cu creme emoliente fără parfum, și după fiecare contact cu apa;
- Unghiile tăiate scurt, pentru a nu produce leziuni tegumentare cu risc de suprainfecție;
- Băile scurte, de 5-10 minute, cu apă călduță și folosind geluri blânde de spălare, fără parfum;
- Ștergerea corpului prin tamponare și emolierea cu creme hidratante, după baie;
- Folosirea hainelor de bumbac, evitarea transpirației și temperaturii ridicate din casă;
- Folosirea detergenților de rufe hipoalergenici, fără balsam, fără parfum și fără clor;
- Eliminarea factorilor exacerbanți: spălare excesivă, umiditate scăzută, stres, anxietate, căldură.
Tratamentul se face în funcție de gradul de afectare. Pentru cei mai mulți pacienți este suficientă aplicarea zilnică de creme emoliente, pentru refacerea barierei cutanate.
În stadiile ușoare-medii, tratamentul se completează și cu creme antiinflamatorii bazate pe corticosteroizi locali și inhibitori de calcineurină.
În formele severe, de multe ori este necesară spitalizarea și tratamentul sistemic imunosupresiv [doze scurte de corticosteroizi sistemici, ciclosporină, azatioprină, mycofenolat de mofetil, metotrexat, terapie biologică (dupilumab)].
Pruritul este un simptom deranjant pentru pacienți și se poate ameliora cu antihistaminice orale sedative sau nesedative. Pruritul poate să ducă la suprainfecții din cauza gratajului, astfel fiind necesar și tratament antibiotic.
Toate aceste tratamente pot determina efecte adverse semnificative, de aceea monitorizarea regulată de către un medic dermatolog este necesară. Tratamentele se folosesc cu precauție, după discuția despre riscurile și beneficiile tratamentului, cu pacientul și familia acestuia.
Educarea pacientului și a aparținătorilor duce la menținerea sub control a dermatitei atopice.
Pacienții trebuie să fie informați de cronicitatea bolii și de relația dintre dermatita atopică și alergii. Nu sunt recomandate testările multiple la alergeni și alimente fără a avea simptome specifice de urticarie sau anafilaxie, deoarece pot duce la teste fals pozitive. Eliminarea din alimentație a unor produse, precum și dietele restrictive, pot duce la subnutriție, scăderi în greutate și deficit nutrițional, mai ales în cazul copiilor.
Puseele de dermatită atopică pot fi tratate prin hidratarea pielii (emoliere și băi corespunzătoare). Pentru reducerea inflamației, se folosesc creme antinflamatorii încă de la primele semne ale dermatitei și se continuă până la dispariția tuturor leziunilor.
Pacienții trebuie să învețe să identifice și să evite factorii declanșatori (săpunuri parfumate, temperaturi extreme, hainele de lână, transpirația). Totodată, aceștia trebuie să înțeleagă faptul că, chiar și dacă sunt foarte stricți și respectă indicațiile, tot pot să apară recidive, ceea ce poate fi frustrant pentru pacient.
În ceea ce privește stilul de viață, unele activități ce implică transpirația în urma efortului fizic (atleți) pot declanșa un puseu de dermatită atopică. Dar, decât să evităm să ne realizăm hobby-urile, mai bine învățăm cum să tratăm și să ținem sub control o recidivă a dermatitei atopice.
Dr. Giurgi Anuța
Medic dermatovenerologie
