De cele mai multe ori, astmul bronșic își face simțită prezența în copilărie. Simptomele tipice sunt atacurile repetate de tuse iritativă, fără motiv clar sau tusea care se menține după bronșită sau o infecție a cailor respiratorii – primele semne ale suprasensibilității bronhiilor. Accesele de tuse apar cu precădere în cursul nopții, fiind uneori însoțite de expectorații transparente. În unele cazuri se poate auzi un șuierat în timpul expirației, iar persoana afectată simte o stare de strângere deasupra pieptului.
Astm: Simptome și disconfort specific
Deseori aceste prime simptome sunt mai greu de observat, astfel că diagnosticul de astm este stabilit abia după acutizarea lui, când aceste indicii sunt mai clare.
Simptomele astmului acut sunt următoarele:
- Dispneea sau greutatea în respirație (respirație accelerată) se numără printre simptomele astmului
- Expirație îngreunată sau prelungită
- Lipsa aerului în timpul vorbirii poate indica astmul
- Respirația este mai ușoară pentru cel afectat atunci când stă aplecat înainte, se sprijină în brațe și ridică umerii în sus
- Șuierat în capul pieptului în timpul respirației
- Colorarea albăstruie a buzelor și ulterior a pielii ca urmare a lipsei oxigenului în sânge
- Senzație de strângere în capul pieptului se numără printre simptomele astmului
- Bătăile accelerate ale inimii pot indica de asemenea prezența astmului
- Oboseala, frica, neliniștea sunt toate simptome ale astmului
În cazul în care aceste simptome nu sunt tratate sau sunt tratate insuficient, episoadele astmatice pot pune viața celui afectat în pericol prin instalarea așa-numitului status asthmaticus, care poate dura de la câteva ore la câteva zile. Această stare (Status asthmaticus) necesită un tratament medical intensiv.
Diagnostic: Astm
Diagnosticarea este necesară în primul rând pentru stabilirea prezenței unui astm bronșic, iar apoi pentru stabilirea tratamentului.
Odată cu diagnosticarea inițială medicul va solicita o descriere exactă a simptomelor, a indiciilor și a disconfortului resimțit. Printre acestea se numără și anumiți agenți patogeni respectiv condiționarea reprezentată de anumite situații de context, redarea condiției fizice personale, verificarea prezenței eventualelor boli anterioare, a alergiilor, a obișnuinței de a fuma și a altor factori de stres familiari. Examinarea fizică se va axa apoi în special asupra plămânilor, respectiv ascultării acestora, în vederea stabilirii în final a unui diagnostic.
Astm: examinări necesare
În special pentru copii, există câteva examinări suplimentare care trebuie efectuate pentru a putea exclude prezența altor boli cum ar fi mucoviscidoza și delimitarea acestui astm de o bronșită spastică. Printre examinări se numără radiografiile, testele de sânge, verificarea funcției plămânilor (Spirometrie, pletismografia) și testele de alergie.
Cu ajutorul dispozitivului Peak-Flow-Meter poate fi măsurată viteza maximă de circulație a aerului expirat. Acest parametru este esențial pentru stabilirea gradului de severitate al astmului și pentru verificarea eficienței tratamentului. În plus, acest test poate fi efectuat personal de pacient cu ajutorul echipamentului de mici dimensiuni, fiind potrivit pentru folosirea la domiciliu.