Principalele organe care filtrează sângele, contribuind la detoxifierea naturală a organismului, sunt rinichii. În timpul procesului de filtrare, la nivelul acestora se produce urina, ce ajunge apoi în vezica urinară, de unde este excretată. În medie, o persoană urinează de 6-7 ori în 24 de ore, atunci când consumă 2 litri de lichid pe zi.
Orice depăşire constituie creşterea frecvenţei urinărilor şi poate ridica o serie de îngrijorări, mai ales atunci când sunt îndeplinite şi alte criterii. Identificarea precoce a problemei şi un consult medical pot duce la un tratament în timp util, prevenind posibile complicații.
Cauze ale urinărilor frecvente
Consumul de lichide, mai ales cele cu conţinut ridicat de cofeină, alcool, zahăr, dar şi anumite ceaiuri din plante medicinale, are efect diuretic, crescând frecvenţa urinărilor şi cantitatea de urină eliminată. O cană de lichid băută seara, înainte de culcare, poate determina cel puţin o trezire nocturnă pentru a urina, perturbând calitatea somnului.
De asemenea, modificarea poziţiei organelor interne şi creşterea dimensiunii uterului constituie un factor principal pentru creşterea frecvenţei urinărilor la persoanele însărcinate, începând încă din primul trimestru de sarcină.
Cauze medicale ce pot determina micţiuni frecvente au, în general, legătură cu organele şi procesele implicate în excreţie. Aşadar, cel mai des, infecţia tractului urinar poate determina nevoia de a micţiona mai des, fiecare episod fiind însoţit de disconfort local şi dureri la nivelul abdomenului inferior. Alte cauze sunt: infecţia rinichilor, inflamaţii ale vezicii urinare, prostatita sau creşterea în dimensiuni a prostatei, calculi renali, infecţii cu transmitere sexuală, tumori în zona pelviană, radioterapie, probleme neurologice sau diabet.
Când este necesar un consult medical?
Creşterea frecvenţei micţiunilor poate fi însoţită de incontinenţă urinară, micţiuni nocturne (nicturie), disconfort abdominal şi local, prezenţa sângelui în urină (hematurie), dificultăţi de a urina, secreţii vaginale sau peniene, febră, dureri lombare, stări de greaţă şi vomă, senzaţie acută de sete. Aceste manifestări constituie un semnal de alarmă şi impun vizita la medicul de familie, medicul generalist, internist, ginecolog sau urolog. Nu amânaţi consultul medical dacă simptomele persistă mai multe zile sau se acutizează.
Investigaţiile de bază constau în evaluarea clinică a pacientului, o anamneză a simptomelor şi perioadei de manifestare, urmate de o analize de laborator şi, în anumite cazuri, investigaţii imagistice. Toate acestea au ca scop identificarea corectă a cauzei şi elaborarea unui tratament adecvat.
