Afecțiuni Afecțiuni

Tratarea afecțiunilor glandei tiroide

05 Jan. 2018
Tratarea afecțiunilor glandei tiroide

În funcție de starea glandei tiroidei, tratamentul afecțiunii necesită terapie medicamentoasă, intervenție chirurgicală sau tratament cu iod radioactiv. Aceste tratamente pot fi aplicate parțial, individual sau în combinație. Din păcate, nu există alternative eficiente pentru tratamentul bolilor tiroidiene în homeopatie sau medicină naturistă.

Tabletele de iod

Iodul reprezintă o substanță vitală, de care glanda tiroidă este absolut dependentă. Cu toate acestea, pentru că iodul se găsește numai în cantități mici în alimentație, comprimatele de iod sunt recomandate atât pentru prevenirea, cât și pentru tratamentul carențelor de iod și a bolilor asociate carenței de iod. Aportul de comprimate de iod este sigur și, de obicei, nu are efecte secundare. Comprimatele de iod sunt disponibile în farmacii.

Tablete de hormoni tiroidieni

Atunci când glanda tiroidă nu poate produce suficient hormon tiroidian, ca urmare a unei afecțiuni, întregul metabolism își pierde echilibrul. Prin urmare, în hipofuncția tiroidiană, tiroxina hormonului propriu este înlocuită cu comprimate (terapie prin substituție). Hormonul conținut în comprimate corespunde hormonului tiroidian produs de organism. Ca urmare, situația metabolică reintră în normal.

În tratamente cu hormon tiroidian, este important ca medicul să găsească dozele potrivite pentru fiecare pacient care suferă de glandă tiroidă. Acest proces necesită monitorizare îndelungată și conștiinciozitate din partea pacientului în administrarea tabletelor. Cu câteva excepții, tratamentul cu aceste comprimate trebuie urmat toată viață. În cazul unui dozaj corect, efectele secundare sunt ca și inexistente.

Blocant tiroidian (medicamente anti-tiroide)

În cazul hiperfuncției tiroidiene, glanda tiroidă produce prea mulți hormoni, astfel că, producția trebuie "încetinită" prin medicamente. Blocantele tiroidiene reprezintă un grup de medicamente care încetinesc sau blochează producția hormonilor tiroidieni. Prin urmare, concentrația hormonului din sânge și simptomele hiperfuncției se normalizează. De regulă, această reglare metabolică durează câteva săptămâni.

În boala Basedow, administrarea acestor medicamente durează unu până la doi ani. Se efectuează apoi un test final, pentru a se stabili dacă s-a produs o vindecare spontană. Cu toate acestea, ar putea fi necesară îndepărtarea chirurgicală a țesutului tiroidian care produce hormoni în mod necontrolat. În aceste situații, blocantele tiroidiene sunt utilizate pentru tratamentul și pregătirea preliminară a pacienților pentru intervenții chirurgicale sau pentru tratamentul cu iod radioactiv.

De reținut: În timp ce se confruntă cu o hiperfuncție a glandei tiroide, numeroase persoane consumă cantități mai mari de hrană, fără a căștiga în greutate, deoarece metabolismul lucrează la maxim. După stabilirea unui tratament pentru glandă tiroidă de succes, metabolismul revine la normal. Este necesară reducerea cantităților de hrană consumată, altfel creșterea în greutate va fi inevitabilă.

Tratament pentru glandă tiroidă cu iod radioactiv

Cu ajutorul tratamentului cu iod radioactiv, țesutul tiroidian este restricționat în funcția de producție sau redus în volum. Acest lucru poate fi necesar deoarece celulele tiroidiene sunt prea active sau sunt atacate de sistemul imunitar al organismului.

Iodul radioactiv este o formă specială de iod care este absorbită de organism în exact același fel în care este asimilat iodul natural, în special în celulele tiroidiene hiperactive. În timpul descompunerii, spre deosebire de iodul natural, acesta emite radiații radioactive, care pot distruge țesutul din jur. Datorită intervalului scăzut de radiații de aproximativ doi milimetri, acest efect este limitat la celulele tiroidei. Cu toate acestea, din motive de siguranță, tratamentul cu iod radioactiv nu trebuie urmat de femei în timpul sarcinii și nici în timpul alăptării.

De obicei, pacientul primește iod radioactiv sub formă de capsule în ziua internării. Capsulele sunt inodore și fără gust. Ocazional, se poate observa o inflamare a glandei tiroide bolnave. În mod frecvent, administrarea de comprimate cu hormoni tiroidieni este necesară după tratamentul cu iod radioactiv. Acest lucru previne creșterea glandei tiroide sau înlocuiește funcția limitată a tiroidei ca urmare a tratamentului.

Operația

Dacă, de exemplu, intervenția chirurgicală este necesară ca urmare a apariției gușii sau a unei hiperfuncții, chirurgul va îndepărta părțile bolnave ale glandei tiroide, cu excepția lobilor reziduali mici pe ambele părți. În anumite condiții, sunt îndepărtate chirurgical numai nodulii izolați. Obiectivul constă în obținerea unei glande tiroide fără noduli. De asemenea, poate fi necesară îndepărtarea întregii glande tiroide, de exemplu în cazul cancerului tiroidian.

Datorită incidenței lor, intervenția chirurgicală tiroidiană reprezintă o procedură standard, similară cu operația de apendicită. Ca în cazul tuturor intervențiilor chirurgicale, sunt posibile senzațiile de durere sau disconfort ușor în zona cicatricei proaspete, care însă se estompează rapid.

În cazuri foarte rare, nervii corzilor vocale aflați foarte aproape de glanda tiroidă, pot fi afectați în timpul operației. Însă din nou, este vorba doar de o disfuncție temporară care se retrage în timp. Glandele paratiroide pot fi afectate și îndepărtate chirurgical. Se ajunge astfel la o perturbare a metabolismului calciului care trebuie echilibrat prin medicamente.

În urma intervenției chirurgicale va rămâne o cicatrice mică în zona inferioară a gâtului, foarte greu de distins.

În funcție de țesutul tiroidian rămas în urma operației, tratamentul ulterior cu tablete de iod și / sau comprimate cu hormoni tiroidieni este aproape întotdeauna necesar. Ajustarea dozei medicamentelor este necesară pentru a preveni creșterea în continuare a tiroidei reziduale dar și a deficitului de hormonul tiroidian din organism.

Comunități