Cercetătorii pun sub semnul întrebării recomandarea obişnuită a medicilor de administrare a antibioticelor până la epuizarea unităţilor ambulate. Potrivit unui studiu publicat recent în revista de specialitate ”British Medical Journal” (BMJ), nu ar exista dovezi din care să rezulte că un tratament mai scurt cu antibiotice ar creşte riscul rezistenţei bacteriilor, chiar dimpotrivă: "administrarea de antibiotice pe termen lung creşte riscul rezistenţelor".
Printre altele, Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă administrarea de antibiotice până la epuizarea unităţii ambalate, chiar şi atunci când pacientul se simte deja mai bine. Argumentul: în cazul unei întreruperi timpurii a tratamentului, nu ar putea fi distruse toate bacteriile, iar cele rămase ar facilita formarea de germeni rezistenţi.
Expertul în infecţii Martin Llewelyn din cadrul Brighton and Sussex Medical School, Marea Britanie, şi numeroşi colegi ai acestuia şi-au exprimat dezacordul faţă de recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Potrivit acestora, nu ar exista dovezi care să ateste că un tratament mai scurt cu antibiotice nu ar fi la fel de eficient sau că ar conduce la formarea de bacterii rezistente care ulterior nu ar mai putea fi tratate cu antibiotice.
În timpul tratamentului cu antibiotice ar putea fi distruse mult mai multe bacterii inofensive din organismul uman sau s-ar putea crea rezistenţe care să declanşeze ulterior infecţii. Potrivit acestora, cu cât tratamentul cu antibiotice este prelungit mai mult, cu atât creşte efectul acesta al rezistenţei.
Astfel, Llewelyn şi colegii acestuia susţin necesitatea modificării recomandărilor privind modul de administrare al antibioticelor. Potrivit acestora, tratamentul cu antibiotice ar trebui sistat odată ce pacientul se simte mai bine – indiferent de numărul tabletelor rămase nefolosite în unitatea ambalată.
Numeroşi oameni de ştiinţă şi-au exprimat acordul cu privire la recomandările publicate recent în "British Medical Journal". "Cel mai probabil, antibioticele ar trebui folosite numai pentru coborârea atacului bacteriilor la un nivel pe care sistemul imunitar al organismului l-ar putea combate", a declarat preşedintele Societăţii Britanice pentru Imunologie, Peter Openshaw. Aceste recomandări nu se aplică în toate cazurile. Există şi excepţii, cum ar fi tuberculoza.
