Afectiunile sistemului nervos pot avea urmari grave, uneori chiar fatale. Deseori, prezenta acestor afectiuni poate fi confirmata printr-un simplu test de sange. Exista insa si posibilitatea colectarii de lichid spinal si examinarea acestuia in laborator pentru stabilirea eventualelor modificari de alcatuire.
Ce este lichidul spinal?
Creierul si maduva spinarii sunt invelite intr-un lichid care este format in creier si care este conectat cu spatiile lichidelor in interior, fapt pentru care mai este numit si lichid cerebrospinal. Lichidul are menirea de a proteja structurile sensibile impotriva factorilor externi. In partea inferioara (lombara) a sirei spinarii, acest lichid se acumuleaza sub forma unui rezervor, unde nu mai contine maduva, putand fi colectat printr-o punctie, fara riscuri.
Ce poate indica o punctie lombara?
Intre sange si lichidul cefalorahidian are loc un schimb foarte limitat. Aceasta asa-numita bariera sange-creier functioneaza ca un filtru care permite trecerea substantelor necesare precum oxigenul, carbonul si apa si pastreaza la distanta de sistemul nervos substantele care o-ar putea dauna. In cazul anumitor boli sau influente din exterior, precum radiatia electro-magnetica, functia acestei bariere este afectata.
Pe baza culorii acestui lichid, dar si a consistentei, pot fi stabilite cu certitudine cauzele eventualelor afectiuni. Prin teste de laborator pot fi examinate celulele rosii si albe, proteinele, anticorpii, lactatul si zaharul din sange, dar si agentii patogeni si celulele canceroase. Se studiaza structura acestora in raport cu valorile testelor de sange. In laboratoare specializate, se poate determina si prezenta altor substante specifice precum interferon sau cupru.
Cand poate fi efectuata punctia lombara?
- In cazul hemoragiilor craniene,spre exemplu in urma unui accident sau a spargerii unui vas de sange. In aceste situatii se poate observa culoarea rosie sau roz a lichidului cefalorahidian.
- In cazul infectiilor bacteriene sau sau virale (meningita) sau a neuro-boreliozei se poate observa prezenta celulelor infectate si a anticorpilor.
- In cazul tumorilor cerebrale, a metastazelor si a leucemiei se poate observa prezenta celulelor canceroase. In aceste situatii, lichidul cefalorahidian are o culoare alba, mata sau chiar galbuie.
- In cazul sclerozei multiple se observa modificari tipice in cazul multor pacienti (asa-numitele benzi oligoclonale).
- Se apeleaza la punctiile lombare si in cazul durerilor foarte puternice de cap sau a pierderii cunostintei, uneori pentru diagnosticarea tulburarilor metabolice neclare, in special in cazul copiilor.
Cum se desfasoara procedura?
Nu sunt necesare pregatiri deosebite din partea pacientului. In cazul unei stari de agitatie, pacientului ii este administrat un calmant. Cu aproximativ o jumatate de ora inaintea procedurii, se colecteaza o proba de sange. Pentru realizarea punctiei este importanta o pozitie cat mai relaxata a musculaturii si un spatiu cat mai mare intre vertebre, fapt pentru care pacientul este asezat intr-o pozitie ghemuita, pentru curbarea vertebrelor lombare. Daca este culcat, pacientul va lua pozitia embrionara sau aflat pe un scaun, pacientului i se va cere sa indoaie cat mai mult capul inainte, in timp ce un asistent ii va mentine din fata umerii.
Urmeaza dezinfectarea zonei punctiei si aplicarea unei anestezii locale, urmata de introducerea unui ac subtire intre doua vertebre, in spatiul in care se afla lichidul. Sunt colectate trei portii de lichid spinal, care sunt apoi trimise catre laborator. Acul de colectare este apoi indeparat, punctul de insertie este presat si acoperit cu un plasture. Intreaga procedura dureaza mai putin de 5 minute. In functie de acul folosit, pacientul trebuie sa respecte o perioada de repaus de 4-24 ore.
Exista complicatii?
In principiu, aceasta procedura este lipsita de riscuri si de durere, complicatiile fiind foarte rare. Daca nu este respectata indicatia de repaus si daca hidratarea nu este corespunzatoare, pacientul va resimti dureri de cap dupa 24- 72 ore de la momentul punctiei, in special in pozitia sezut si culcat, insotite de o eventuala rigidizare a cefei, varsaturi si scaderea auzului (sindrom post-punctional).
Infectiile sau paraliziile sunt foarte rare in urma efectuarii acestei proceduri. Punctia lombara este periculoasa in cazul unei presiuni cerebrale sporite si a problemelor de coagulare a sangelui respectiv in cazul administrarii de medicamente anti-coagulante. In aceste situatii, punctia lombara este efectuata doar in cazuri exceptionale.
