Ginecomastia reprezintă dezvoltarea excesivă a sânului la bărbat şi poate fi bilaterală sau unilaterală. Ginecomastia presupune proliferarea ţesutului glandular şi a celui adipos, din cauze hormonale: un dezechilibru între estrogen şi testosteron. Aceasta poate fi atât fiziologică, cât şi patologică. Atunci când doar ţesutul adipos creşte, fenomenul poartă numele de lipomastie sau pseudoginecomastie.
Ginecomastia fiziologică
Ginecomastia normală, sau fiziologică, se poate manifesta în trei momente din viaţa bărbatului:
- După naştere, când hormonii mamei sunt activi în organismul nou-născutului, se poate observa creşterea sânilor, însă acest proces este reversibil natural şi nu necesită tratament.
- În perioada pubertăţii, aproximativ 50% dintre băieţi suferă de transformări la nivelul sânilor, fiind afectaţi ambii sâni sau doar unul. Poate dura circa 3 ani, dar există cazuri în care se menţine şi după vârsta de 20 de ani.
- La vârstnicii de peste 60 de ani, din cauza scăderii nivelului de testosteron şi a creşterii procentului de ţesut gras (implicat în transformarea testosteronului în estrogen – hormon feminin), coroborat cu tratamente medicamentoase pentru diferite afecţiuni, se poate observa ginecomastia.
Ginecomastia patologică
Alte cauze ale ginecomastiei pot consta în tulburări hormonale patologice, provocate de diferite tipuri de boli şi tratamente medicamentoase:
- Producţia mărită de estrogen provocată de tumori testiculare, care produc cantităţi prea mari de testosteron, transformat apoi în estrogen sau de tumori adrenale.
- Transformarea mai rapidă a testosteronului în estrogen, prin activitatea crescută a aromatazei (enzima responsabilă cu această transformare), declanşată în obezitate sau mutaţii genetice.
- Producţia scăzută de testosteron (hipogonadism) determinat de infecţii virale sau bacteriene – primar, sau de adenoame hipofizare – secundar.
- Medicamente prescrise în tratamentul unor afecţiuni cardiace şi a hipertensiunii, a hiperacidităţii gastrice, a adenomului de prostată sau a depresiei şi anxietăţii.
- Medicamente ce conţin estrogeni sau fitoestrogeni, testosteron sau droguri recreaţionale.
- Boli terminale hepatice sau renale, hipertiroidismul sau chiar leziuni ale măduvei spinării pot duce la ginecomastie.
- Tumorile maligne ale sânului, chiar dacă mai rare la bărbaţi, determină creşterea ţesutului mamar, noduli la nivelul sânului, secreţii sangvinolente, adenopatie axilară.
Diagnosticul şi tratamentul ginecomastiei vor fi stabilite de medicul endocrinolog, în urma unui examen clinic extensiv şi a investigaţiilor detaliate.
