Cifre îngrijorătoare:
1. Milioane de persoane suferă în întreaga lume de boli coronariene semnificative de la o vârstă tânără.
2. 90% dintre bolile coronariene nu au simptome.
3. Jumătate din atacurile de cord apar la persoane care nu au colesterolul crescut în sânge.
COLESTEROLUL NU ESTE SINGURUL VINOVAT
Rezultatele studiului Framingham publicate de Institutul Național de Sănătate Publică din SUA în 1961 au deschis o nouă era în cardiologie prin stabilirea scorului de risc cardiovascular. În următorii 50 de ani măsurile de prevenție au scăzut semnificativ mortalitatea cardiovasculară, cea mai importantă fiind lupta împotriva colesterolului. Totuși, bolile cardiovasculare continuă să reprezinte o cauză majoră de deces la nivel global.
Jumătate din atacurile de cord apar la persoane care nu au colesterolul crescut.
INFLAMAȚIA CRONICĂ STĂ LA BAZA BOLILOR CARDIOVASCULARE
Cercetările medicale din ultimul deceniu au descoperit rolul central al inflamației în bolile cardiovasculare. În prezent ateroscleroza nu mai este considerată o simplă acumulare de lipide la nivelul peretelui arterial, apărând îndeosebi la vârstnici, ci este recunoscută ca o boală inflamatorie, ce apare timpuriu în viață.
Inflamația este procesul care contribuie la inițierea, progresia și ruptura plăcii aterosclerotice.
Chiar și la un nivel scăzut al LDL colesterolului, spun cercetătorii, riscul cardiovascular este crescut, în prezența markerilor de inflamație. În plus, cu mulți ani înaintea apariției hipertensiunii sau a infarctului miocardic, este prezentă inflamația cronică, proces ce conduce atât la declasarea, cât și la progresia bolilor cardiovasculare.
Această descoperire trebuie să conducă la o nouă abordare a bolilor cardiovasculare și la alte metode de prevenție a acestor afecțiuni.
DE LA INFLAMAȚIE LA PLACĂ DE ATEROM
Inflamația reprezintă un mecanism nespecific de apărare la o agresiune. Când sistemul imun este deficient rămâne în alertă, deși agresiunea a trecut, reacția inflamatorie devine cronică și afectează întreg corpul. Apar astfel leziuni la nivelul arterelor, iar pe aceste leziuni colesterolul peroxidat se depune și formează placa de aterom. Organismul recunoaște placa de aterom ca străină și anormală și răspunde prin amplificarea inflamației, progresia plăcii de aterom și în unele situații ruptura acesteia, cu apariția unui infarct miocardic sau a unui accident vascular cerebral.
STILULUL DE VIAȚĂ ȘI ÎMBĂTRÂNIREA VASCULARĂ ACCELERATĂ
Vasele de sânge, suferă atât un proces de îmbătrânire fiziologică, legat de vârstă cât și un proces de îmbătrânire patologică, numit ateroscleroza. Ateroscleroza este accelerată de factorii de risc precum fumatul, obezitatea, stresul, sedentarismul etc. Inițial s-a considerat că ateroscleroza apare la vârstnici, însă recent s-a descoperit că ateroscleroza apare timpuriu în viață și este precedată și accelerată de rigiditatea arterială (scăderea elasticității arterelor). Îmbătrânirea vasculară precoce ar putea fi programată în timpul vieții fetale sau influențată de modelele de creștere în viața post-natală timpurie.
În funcție de stilul de viață și alte afecțiuni asociate, îmbătrânirea vasculară se poate accelera, astfel încât o persoană poate să aibă arterele mai bătrâne decât vârsta cronologică.
INFLAMAȚIA SE TESTEAZĂ PRINTR-UN TEST SIMPLU
Proteina C reactivă în sânge este test simplu care vă poate salva viața
Odată cu descoperirea rolului inflamației în patologia bolilor cardiovasculare, testele care măsoară inflamația au fost utilizate pentru evaluarea riscului cardiovascular. Din numărul mare de markeri inflamatori, proteina C reactivă prezintă cea mai puternică asociere cu evenimentele cardiovasculare. Acest test nu este costisitor, se efectuează rapid și este decontat în sistemul de asigurări de sănătate din România.
CUM REDUCEM INFLAMAȚIA CRONICĂ?
Atenție la mărimea taliei!
Grăsimea abdominală (viscerală) reprezintă grăsimea acumulată în abdomen, care umple spațiile dintre organele abdominale. Acest tip de grăsime secretă hormoni și mediatori inflamatori și se asociază cu rezistența la insulină, risc crescut de diabet tip 2, boli cardiovasculare, cancer la sân.
Obezitate abdominală (talia > 88 cm la femei și >102 cm la bărbați) se corelează mai bine decât greutatea corporală cu riscul cardiovascular.
Evitați zahărul și alimentele cu index glicemic mare
Dietele bogate în carbohidrați și sărace în grăsimi sunt dăunătoare, necesită mai multă insulină pentru a folosi glucoza ingerată. Cu cât consumați mai multe alimente cu index glicemic mare (pâine, paste, orez, produse de patiserie, zahăr) și sunteți mai sedentar, carbohidrații sunt transformați în grăsimi, crește secreția de insulină, inflamația vasculară și riscul cardiovascular.
Reduceți carnea roșie procesată, grăsimile nesănătoase și excesul de alcool
Carnea roșie procesată și alcoolul sunt surse de fier. Creșterea fierului peste nivelul optim se asociază cu o vâscozitate crescută a sângelui (sânge îngroșat), cu inflamația cronică vasculară, oxidarea crescută a colesterolului. Fierul în exces poate crește riscul de atac de cord.
Suplimentați în alimentație acizii grași Omega 3 și legumele cu frunze verzi
În țările puternic industrializate dieta este bogată în acizi grași Omega-6, în timp ce acizii grași polinesaturaţi Omega-3 sunt în deficit la majoritatea oamenilor. Excesul de Omega 6 blochează efectele pozitive ale Omega 3 și are un efect pro-inflamator. Creșterea consumului de acizi grași Omega 3 în dietă (pește, avocado, nuci, uleiuri presate la rece) și alimente antioxidante și antiinflamatoare (turmeric, ghimbir, sfecla roșie, broccoli, ceai verde, etc) a fost asociată cu scăderea riscului de boli cardiovasculare cu până la 30%.
Evitați stresul, sedentarismul și privarea de somn
Stresul intens și cel de lungă durată, grijile excesive, privarea de somn și lipsa somnului de calitate, statul prelungit pe scaun și lipsa de mișcare sunt factori de risc pentru îmbătrânirea vasculară, accelerarea aterosclerozei, obezitate, dislipidemii și boli cardiovsculare.
Aveți grijă de sănătatea orală
Boala gingivală este o afecțiune inflamatorie cauzată de bacterii, infecția și inflamația pot evolua zeci de ani. Endotoxinele bacteriene trec în sânge și produc o stare inflamatorie hiperimună sistemică. Inflamația este firul ce leagă fiziopatologic periodontita, ateroscleroza și boala cardiovasculară. S-a observat conexiunea cu bolile cardiovasculare la pacienți cu dinți lipsă, infecții bucale, pungi cu puroi, respirație urât mirositoare.
Mergeți constant la medicul stomatolog. Bolile de inimă pot să înceapă în cavitatea bucală!
Bolile cardiovasculare NU pot fi prevenite doar prin administrarea medicamentelor care scad colesterolul.
Prima măsură pentru prevenirea bolilor cardiovasculare ar trebui să fie schimbarea stilului de viață nesănătos.
