Numele datează din anul 1885 și provine de la neurologul francez Dr. Georges Gilles de la Tourette, care a descris pentru prima dată simptomele. Sindromul Tourette (TS) este o tulburare neuro-psihiatrică, a cărei caracteristică principală constă în ticurile de care suferă cei afectați. Ticurile constau în mișcări necontrolate, rapide, spontane și puternice, care apar mereu sub aceeași formă, în mod individual sau în serie.
Sunt posibile atât ticuri motrice (spasme musculare), cât și ticuri vocale, care pot să varieze în frecvență, tip și localizare. Simptomele pot să dispară uneori timp de câteva săptămâni sau luni și să reapară mai târziu. Sindromul Tourette apare în anul șapte sau opt de viață, însă cel mai frecvent înaintea împlinirii vârstei de 21 de ani. În cazul unora dintre cei afectați, ticurile dispar complet, la alții însă se manifestă pe tot parcursul vieții. Ticurile motrice pot să difere de la clipit, strângerea umerilor și grimase. Ticurile vocale diferă de la bâlbâit, cuvinte obscene (coprolalie), repetarea de vocale auzite recent (ecolalie), sau manifestarea de gesturi obscene (copropraxie).
Cauzele sindromului
Cauzele acestei tulburări nu sunt cunoscute încă. Rezultatele cercetărilor ar indica o eventuală problemă metabolică a substanțelor chimice (neurotransmițători) în creier.
