Cuvantul este de origine greaca si este compus din dys = diform, morphe = aspect exterior, phobios = fobie, asadar frica de diformitate. Dismorfofobia este o tulburare psihica. Cei afectati au impresia ca infatisarea corporala prezinta o diformitate care nu poate fi observata de restul. Ca urmare a fricii de care sufera cei afectati, un pacient isi petrece circa o ora pe zi verificand defectul de care are impresia ca sufera. 35 % dintre cei afectati petrec circa 8 ore pe zi gandindu-se la diformitatea inchipuita. Se controleaza mereu in oglinda, au impresia ca sunt urmariti constant si sunt mereu ingrijorati de modul in care sunt receptati de cei din jur sau de ce sunt ei singurii care sufera de diformitatea respectiva? Intreaga rutina se concentreaza in jurul aspectului pe care il considera diform, iar comportamentul obsesiv iese in cele din urma la iveala.
Nesiguranta de sine si complexe de inferioritate
Persoanele care sufera de dismorfofobie se considera foarte neatractivi, chiar respingatori. Cheful de viata dispare incet, lasand locul altor temeri, cum ar fi cea de a intra intr-o relatie. Pacientii ajung sa sufere de depresie, nu mai au curaj sa iasa din casa si se retrag din viata sociala. Pentru celelalte persoane, aceste comportamente sunt inexplicabile deoarece nu cunosc motivele care se ascund in spatele acestora. Fie ca este vorba de dinti care nu sunt drepti sau de picioare in X, orice poate fi considerat defect. Riduri faciale, forma nasului sau a gurii, calvitia la barbati, solduri proeminente – lista poate continua. Persoanele intre 15 si 30 de ani sunt cele mai afectate. Cauzele acestei tulburari sunt inca necunoscute, insa faptul ca aceasta tulburare duce la izolare sociala, afectand viata profesionala si personala a pacientilor este un fapt evident. Cei care sufera de dismorfofobie au de regula nevoie de ajutor specializat pentru a putea depasi starea. Tratamentul psihoterapeutic poate fi benefic pentru depasirea acestei tulburari.
